”Inculpatul a declarat în fața instanței că solicită respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de procuror cu acesta, întrucât a fost în eroare la data la care l-a semnat și nu este de acord cu pedeapsa consemnată în acest acord și modalitatea de executare a acesteia.
Având în vedere această situație, instanța constată că deși în faza de urmărire penală s-a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, iar procedura în fața instanței presupune verificarea condițiilor de formă și de fond ale acestui acord, acest lucru nu mai este posibil întrucât instanța apreciază că inculpatul își poate retrage consimțământul exprimat anterior, în faza de urmărire penală.
Situația este similară cu cea a recunoașterii vinovăției în faza de urmărire penală, pentru ca în fața judecătorului, inculpatul să declare că nu mai recunoaște săvârșirea faptei. Or, altfel spus, acordul de recunoaștere a vinovăției își produce efecte doar dacă acesta este exprimat și menținut în fața judecătorului, până la acest moment inculpatul putând reveni asupra manifestării inițiale de voință exprimată în fața procurorului.
Tot așa s-ar întâmpla și în cazul în care inculpatul ar reveni asupra acordului de recunoaștere, înainte ca procurorul să sesizeze instanța de judecată.
În lipsa manifestării de voință exprimată clar și neechivoc în fața instanței, acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate produce consecințe juridice, un argument în plus în acest sens, în lipsa unor dispoziții clare din Codul de procedură penală, regăsindu-se în alte instituții asemănătoare, mai precis, instanța având în vedere instituția încetării procesului penal, în cazul în care inculpatul și persoana vătămată se pot împăca, cauză de înlăturare a răspunderii penale, instanța putând dispune această măsură numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voință al inculpatului și al persoanei vătămate, de a se împăca, exprimat în ședința de judecată.
Chiar dacă anterior o asemenea împăcare a avut loc, până la momentul în care se află în fața instanței, oricare dintre părți poate reveni asupra manifestării sale de voință .
În acest sens, este și decizia ÎCCJ nr. 27/2006 adoptată în recurs în interesul legii.
În concluzie, apreciind că inculpatul are dreptul să revină asupra acordului de recunoaștere a vinovăției până la momentul în care se află în fața instanței, or, în speța de față inculpatul a revenit asupra acordului încheiat în faza de urmărire penală, instanța va urma să pronunțe o soluție de respingere, fără a mai trece la verificarea condițiilor de formă sau de fond ale acestui acord.
Față de aceste considerente, în baza art. 485 alin 1 lit. b C. proc. pen. ., instanța va respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași cu inculpatul și va trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.” (Judecătoria Filiași, Sentința penală nr. 21/2015, www.rolii.ro)
NOTĂ: Potrivit portalului instanțelor, prin Decizia nr. 1688/18.12.2015, Curtea de Apel Craiova a desființat sentința și a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Cuvinte cheie: acord de recunoastere a vinovatiei > noul cod de procedura penala
