Infracțiuni de corupție. Intermediarul – complice la infracţiunea de dare de mită sau la cea de luare de mită?

4 decembrie 2017 Drept Penal Jurisprudenta

În ceea ce privește determinarea poziţiei juridice a intermediarului, respectiv dacă acesta este complice la infracţiunea de dare de mită sau la cea de luare de mită, în cazul infracţiunilor bilaterale nedisociate, ne aflăm în prezenţa unei complicităţi unice, indiferent dacă acea persoană a dorit să ajute numai pe unul dintre autori sau pe amândoi, pentru că ar fi inechitabil ca persoana intermediară să fie condamnată pentru un concurs de infracţiuni, iar mituitorul şi, respectiv persoana mituită, să fie condamnaţi doar pentru infracţiunea de dare de mită şi respectiv luare de mită.

În angajarea răspunderii penale, este însă esenţial a se determina cu privire la care din cele două infracţiuni complicele a săvârşit acte de complicitate, respectiv este important a se stabili elementul subiectiv cu care acţionează complicele.

Astfel, trebuie determinat şi delimitat dacă complicele acţionează cu intenţia directă de a-l ajuta pe mituitor sau pe mituit deşi şi-a dat seama că, prin fapta sa îl va ajuta implicit şi pe celălalt (intenţia indirectă) şi în raport de poziţia sa subiectivă, se va reţine complicitate fie la infracţiunea de dare de mită, fie complicitate la infracţiunea de luare de mită.

În determinarea poziţiei subiective a complicelui trebuie de asemenea stabilit în raport de care dintre cele două persoane autori ai infracţiunilor de dare de mită şi respectiv luare de mită, se află complicele în relaţii mai apropiate sau altfel spus interesul cărui autor doreşte acesta în mod prioritar să-l satisfacă.(ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 235A/2017, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: > >

Comentarii