Luare de mită. Achitarea inculpatului pentru faptele săvârşite ca urmare a provocării active din partea investigatorilor sub acoperire

31 octombrie 2017 Drept Penal Jurisprudenta

”Conform art. 101 alin. 3 Cod procedură penală, este interzis organelor judiciare sau altor persoane care acţionează pentru acestea, să provoace o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unor probe.

Potrivit considerentelor hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, preluate ca standard de interpretare şi aplicare în practica judiciară, în materia provocării, instanţa de contencios european a făcut referire la doctrina ,,caracterului pasiv” al activităţii pe care trebuie să o desfăşoare în această materie agenţii statului, potrivit căreia activitatea agenţilor statului nu poate fi considerată provocare dacă:
– există o suspiciune rezonabilă că o persoană participă la o infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni;
– activitatea poliţiştilor sau a colaboratorilor acestora a fost autorizată în condiţiile legii;
– agenţii statului sau colaboratorii acestora nu au făcut altceva decât să ofere suspectului o ocazie obişnuită (care nu are caracter special) de a comite o infracţiune.

Curtea europeană a mai statuat că încalcă prevederile Convenţiei acţiunea de a nu se limita să examineze de o manieră pur pasivă activitatea reclamantului (infractorului) ci agenţii statului au exercitat asupra acestuia o influenţă de natură să-l provoace să comită infracţiunea, în condiţiile în care nimic nu arăta că, fără intervenţia lor aceasta ar fi fost comisă. S-a reţinut că autorităţile nu aveau motive întemeiate să suspecteze faptul că reclamantul era infractor; acesta nu avea cazier judiciar, nu exista vreo anchetă preliminară deschisă împotriva sa şi nimic nu indica faptul că ar avea o înclinare să fie implicat în săvârşirea unei anumite infracţiuni, înainte de a fi abordat de poliţie.

Curtea reţine că în cauza de faţă sunt întrunite elementele provocării cu privire la infracţiunile de luare de mită comise de inculpatul […] pentru actele materiale din 10.09.2015, (două acte materiale) 29.09.2015, 07.10.2015 (investigatori sub acoperire […], […], […]) având în vedere următoarele aspecte:

informaţiile la care fac referire organele de urmărire penală privind implicarea inculpatului în desfăşurarea unor activităţi infracţionale de corupţie, anterioare intervenţiei investigatorilor sub acoperire, nu au suport probator;

Reprezentantul Ministerului Public reţine că, în urma desfăşurării activităţilor de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică a rezultat faptul că inculpatul […], în calitate de şef al reprezentanţei […], poartă discuţii cu posesorii de autovehicule în vederea „rezolvării” anumitor probleme legate de verificarea şi omologarea acestora de către instituţia pe care o conduce.
Astfel, la data de 24.06.2015 inculpatul […] a purtat o discuţie telefonică de la terminalul cu numărul de apel […], utilizat în comun de angajaţii […], cu numitul […] de la Galaţi. În cadrul discuţiei purtate, inculpatul […] îi spune lui […] că poate veni la sediul reprezentanţei, menţionând „E cauza ta! Să te rezolvăm!”.
Într-o altă convorbire telefonică purtată la aceeaşi dată de […] tot cu o persoană din municipiul Galaţi, această persoană rugându-l să treacă pe la sediul reprezentanţei […], a doua zi dimineaţă, pentru ca inculpatul să semneze „o hârtie din aceea cum daţi dumneavoastră”, stabilindu-se totodată ora opt dimineaţa, ca oră de întâlnire.

Din cuprinsul proceselor-verbale de transcriere a activităţilor desfăşurate şi înregistrate în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. …/13.08.2015 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului […], rezultă că la data de 10.09.2015, inculpatul […] poartă o discuţie în mediul ambiental cu o persoană de sex bărbătesc neidentificată, aceasta din urmă spunându-i că a fost trimisă de domnul … de la […] cu o autoutilitară marca Iveco Daily. Inculpatul […] i-a spus acestei persoane să completeze cererea jos la intrare şi să aştepte că va coborî verifice „când avem timp să băgăm”.

Sub acest aspect, se constată că majoritatea interceptărilor realizate în prezenta cauză vizează alte persoane, angajaţi în cadrul reprezentanţei […] – sucursala […], singurele discuţii purtate de inculpatul […] (anterioare acţiunilor întreprinse de investigatorii sub acoperire) fiind cele prezentate mai sus. Însă, în aprecierea judecătorului de drepturi şi libertăţi, acestea sunt sumare şi, în condiţiile în care nu se cunoaşte contextul în care au avut loc discuţiile şi nu au fost identificaţi interlocutorii, nu se poate concluziona în sensul reţinut de organele de urmărire penală. De asemenea, din convorbirile redate nu rezultă indicii în sensul că inculpatul ar fi pretins, acceptat sau primit bani sau alte foloase în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea îndeplinirii sau neîndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

– nu sunt indicii că la datele de 10.09.2015, 29.09.2015, 07.10.2015 inculpatul ar fi desfăşurat activităţi care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni de luare de mită, fără intervenţia investigatorilor sub acoperire, care nu s-au limitat în a cerceta în mod pasiv o presupusă activitate infracţională, ci au adresat invitaţii directe la comiterea unor infracţiuni de corupţie;

Din această perspectivă, trebuie evidenţiate următoarele împrejurări: cei trei investigatori s-au deplasat la sediul […] şi au iniţiat toate întâlnirile cu inculpatul în perioada 10.09.2015 – 08.10.2015; inculpatul […] nu a pretins şi nici nu a acceptat promisiunea primirii unor sume de bani sau alte foloase, ci a primit sume de bani la insistenţele investigatorilor, care au arătat în mod expres că vor să urce la inculpat în birou şi „să îi mulţumească”, investigatorului […] inculpatul spunându-i în mod expres:„nu-mi trebuie nimic, stai liniştit”.
Totodată, trebuie precizat că, deşi prin ordonanţa din data de 07.09.2015 investigatorii sub acoperire […], […] şi […] au fost autorizaţi să desfăşoare multiple activităţi în vederea strângerii probelor în prezenta cauză, aceştia şi-au concentrat acţiunile exclusiv în scopul constatării unor fapte penale şi obţinerii unor probe în modalitatea descrisă.

– mijloacele de probă administrate în acest stadiu procesual nu relevă date în sensul că inculpatul […] ar fi desfăşurat o presupusă activitate infracţională de corupţie, în paralel cu acţiunile întreprinse de către investigatorii sub acoperire;

Se constată că în susţinerea acuzării se invocă procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice şi a unor discuţii purtate în mediul ambiental (de altfel, analizând ansamblul probator, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu a identificat alte înregistrări audio sau video relevante sub acest aspect).…

Se constată că aceste mijloace de probă nu conturează existenţa unor date referitoare la o prezumtivă activitate infracţională de corupţie. Astfel, nu reiese că inculpatul […] ar fi pretins, acceptat sau primit bani sau alte bunuri în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea unui act privitor la atribuţiile de serviciu, iar dacă din două înregistrări reiese că inculpatul ar fi primit o sumă de bani şi o sacoşă, nu rezultă însă şi scopul primirii acestor bunuri. Afirmaţiile acuzării nu au suport probator, atâta timp cât nu se cunoaşte contextul în care s-au purtat discuţiile prezentate şi nu există alte mijloace de probă relevante. Discuţiile redate sunt lapidare, iar pentru înlăturarea echivocului s-ar fi impus identificarea şi audierea interlocutorilor menţionaţi în procesele-verbale de redare a înregistrărilor.

Concluzionând, nu se poate reţine în sarcina inculpatului […] o prezumtivă activitate care să îmbrace forma ilicitului penal. Ansamblul probator a relevat că activitatea investigatorilor sub acoperire s-a plasat în sfera unei provocări poliţieneşti, întemeiată pe bănuiala nefondată cu privire la o posibilă activitate infracţională a inculpatului şi apoi pe colaborarea cu organele de anchetă în timpul participării la organizarea flagrantului, cu scopul de a dovedi că inculpatul […] primeşte sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu în cadrul reprezentanţei […] […]. Iniţiativa a aparţinut de fiecare dată investigatorilor sub acoperire, care au manifestat o atitudine provocatoare insistând pentru remiterea banilor şi fiind pregătiţi să conducă acţiunile în acest sens.

Se reţine că provocarea este anterioară comiterii presupuselor fapte de corupţie, neexistând date în sensul că inculpatul ar fi pretins sau acceptat sume de bani sau alte bunuri, existând totodată o legătură de cauzalitate directă şi imediată între actul provocator şi indiciile privind primirea sumelor de bani de către inculpatul […] în datele de 10.09.2015, 29.09.2015 şi 07.10.2015. Este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie a provocării, respectiv inexistenţa unor indicii că faptele ar fi fost săvârşite fără intervenţia celor trei investigatori, astfel cum s-a arătat.
Curtea constată că pentru infracţiunea din data de 07.10.2015, organele judiciare nu aveau date că inculpatul […] desfăşura activități infracţionale de luare de mită, denunţurile martorilor […] şi […] fiind aduse la cunoştinţă lucrătorilor judiciari ulterior datei de 07.10.2015.
În acest sens, denunţul martorului […] a fost înregistrat la DNA – ST Constanţa în data de 21.10.2015, la aceeaşi dată fiind audiat în calitate de martor, iar denunţul martorului […] a fost înregistrat la DNA – ST Constanţa în data de 19.10.2015, la aceeaşi dată fiind auditat în calitate de martor.
Se constată că până în data de 07.10.2015, organele judiciare nu aveau date că inculpatul […] desfăşura activități infracţionale, iar luarea la cunoştinţă despre activitatea infracţională desfăşurată, ulterior datei de 07.10.2015, însă cu privire la activități de luare de mită pentru zilele 22.09.2015 şi 29.09.2015 nu este de natură să excludă infracţiunea de luare de mită comisă în data de 07.10.2015, sub aspectul încălcării caracterului neloial al administrării de mijloacelor de probă, respectiv prin provocare.
Curtea constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită pentru faptele din zilele de 10.09.2015 ( 2 acte materiale), 29.09.2015 şi 07.10.2015, deoarece nu au fost săvârşite cu conştiinţa liberă, respectiv cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, câtă vreme decizia inculpatului a fost luată în urma unei provocări active din partea investigatorilor sub acoperire […], […] şi […]. Pe baza principiului ,,in dubio pro reo”, Curtea reţine că, dacă investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat în maniera descrisă, inculpatul […] nu ar fi primit banii respectivi.
Faţă de aceste considerente, se va dispune achitarea inculpatului […] în temeiul art. 16 lit b) teza a II-a Cpp, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită.” (Extras din considerentele sentinței penale nr. 87 din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Constanța, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > > >

Comentarii

  1. În cazul judecătorilor arestați,consider că totuși reținerea a fost ilegală,pentrucă organele de investigare au participat activ la luarea de mită,cea ce vine în contradicție cu Jurisprudența CEDO!!!

    Comentariu de către Tudor pe 1 noiembrie 2018 la 20:29