Modificările aduse Legii avocaturii, promulgate

24 martie 2017 Noutati legislative

Preşedintele României a semnat vineri, 24 martie, Decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Principalele noutăți vizează:

Percheziția și ridicarea de înscrisuri de la sediul profesional al avocatului

Potrivit actului normativ, sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său;
b) înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client;

În situația în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei, dispozițiile care prevăd excepțiile menționate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării, nu se aplică.

Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.

Avocații nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici

În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act.

Publicitatea făcută de avocat

Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale și cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă și să corespundă adevărului.

Răspunderea penală a avocatului

Potrivit completărilor aduse, divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

De asemenea, sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost investiţi.

Totodată, legea prevede că nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:
1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2. genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;
3. cele prevăzute de art. 32 – 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.
În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.

Textul legii poate fi consultat AICI.

Cuvinte cheie: > > >

Comentarii