Ordonanţă de plată. Condiții privind comunicarea somaţiei

”Art. 1015 C.P.C., expune o altă condiţie de admisibilitate, suplimentară faţă de condiţiile expuse de art. 1014 C.P.C. (…) respectiv aceea ca anterior formulării unei cereri de emitere a unei ordonanţe de plată creditorul să îi comunice debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

Raţiunea textului de lege este aceea de a degreva activitatea instanţelor de judecată prin soluţionarea amiabilă a litigiilor şi de a aduce la cunoştinţa debitorului conţinutul pretenţiilor creditorului.

Pentru îndeplinirea condiţiei expuse este necesară expedierea somaţiei, în condiţiile expuse de textul de lege, cu conţinut de declarat şi care să asigure confirmarea primirii, fără a mai fi necesar să se realizeze o primire efectivă a actului din partea destinatarului, pentru ca mai apoi, în funcţie de atitudinea acestuia să se poată proceda la introducerea pe rolul instanţelor a cererii de emitere a ordonanţei de plată de către creditor. O atare interpretare a dispoziţiilor expuse este aptă să asigure un just echilibru între interesele contrare din cadrul procedurii speciale a ordonanţei de plată într-o manieră care să nu reducă dreptul debitorului de a soluţiona litigiul pe cale amiabilă pentru a evita plata cheltuielilor de judecată sau de a lua cunoştinţă de solicitarea creditoarei, pe de o parte, iar pe de altă parte să nu greveze creditoarea cu o sarcină imposibil de executat, ce ar depinde în exclusivitate de voinţa debitoarei.

O interpretare contrară ar contraveni în mod evident scopului pentru care a fost instituită această procedură specială, dar mai ales ar aduce o atingere nepermisă dreptului de acces la justiţie garantat de art. 21 din Constituţie, art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi chiar de art. 30 alin. 1 C.P.C. Mai mult, o interpretare contrară celei expuse anterior ar valida comportamentul abuziv al debitorilor, care pentru a evita aplicarea procedurii ar refuza să primească somaţia, direct sau indirect, prin omisiunea ridicării acesteia de la oficiul poştal.

Prin raportare la înscrisurile depuse în dovedire de către creditoare la dosarul cauzei, instanţa apreciază că această condiţie este îndeplinită în cauza dedusă judecăţii, urmând pe cale de consecinţă a respinge ca neîntemeiate apărările cu privire la acest aspect, astfel cum au fost formulate de debitoare prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei şi susţinute în faţa instanţei.

În cauză, instanţa constată că partea creditoare a procedat la comunicarea către debitoare prin poştă, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, a unei somaţii de plată, însoţită de mai multe înscrisuri, acestea din urmă fiind depuse şi la dosarul cauzei. Din înscrisurile depuse (f.10-11) rezultă că somaţia expediată s-a întors la expeditor la data de 25.01.2017, întrucât destinatarul nu a primit corespondenţa, lipsind de la domiciliu.

Astfel, prin raportare la înscrisurile depuse în dovedire de către creditoare la dosarul cauzei, instanţa apreciază că în cauză condiţia necesar a fi îndeplinită cu prioritate în procedura ordonanţei de plată prevăzută de art. 1015 C.P.C. este îndeplinită.” (Judecătoria Sectorului 2 București, Sentinţa civilă nr.3223/20.03.2017, definitivă, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >

Comentarii