PE: Noi reguli privind confiscarea transfrontalieră a bunurilor dobândite în urma infracțiunilor

8 octombrie 2018 UE

Eurodeputații au aprobat pe 4 octombrie noi reguli pentru a facilita și accelera cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor.

Se estimează că activitățile infracționale generează aproximativ 110 miliarde de euro anual. Un raport Europol din 2016 a arătat că 98,9% din profituri rămân la dispoziția infractorilor; 2,2% din încasările din infracțiuni au fost confiscate sau înghețate provizoriu în UE în perioada 2010-2014, însă doar 1,1% au fost confiscate definitiv.

În prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul UE este reglementată de câteva acte legislative, care conțin lacune serioase de pe urma cărora profită infractori și teroriști care își ascund averile în alte state membre. Procedurile și certificatele actuale sunt complexe și ineficiente (de exemplu, nu există limite de timp sau limitele de timp nu sunt obligatorii). O altă problemă este protecția nesatisfăcătoare a drepturilor victimelor la restituire și despăgubire.

Regulile actuale vor fi înlocuite printr-un regulament care va fi aplicat în toate statele membre și va permite executarea mai rapidă și eficientă a ordinelor de indisponibilizare și confiscare. Noul act legislativ include termene limită mai stricte pentru autorități și certificate standard pentru toate țările UE. Totodată, acesta cuprinde toate tipurile de infracțiuni și acordă prioritate restituirii bunurilor către victime.

Potrivit regulamentului, un ordin de indisponibilizare sau un ordin de confiscare se execută fără verificarea dublei incriminări a faptelor care generează astfel de ordine, dacă aceste fapte se sancționează în statul emitent cu o pedeapsă privativă de libertate cu o durată maximă de cel puțin trei ani și constituie una sau mai multe dintre următoarele infracțiuni, în temeiul legislației statului emitent:

  • participarea la un grup infracțional organizat;
  • terorismul;
  • traficul de persoane;
  • exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă;
  • traficul ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope;
  • traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive;
  • corupția;
  • frauda, inclusiv frauda și alte infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17) ;
  • spălarea produselor infracțiunii;
  • falsificarea de monedă, inclusiv falsificarea monedei euro;
  • criminalitatea informatică;
  • infracțiunile împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii de animale pe cale de dispariție și traficul ilicit de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție;
  • facilitarea intrării și șederii neautorizate;
  • omucidere sau vătămare corporală gravă;
  • traficul ilicit de organe și țesuturi umane;
  • răpire, sechestrare sau luare de ostatici;
  • rasismul și xenofobia;
  • jaful organizat sau armat;
  • traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă;
  • înșelăciunea;
  • racketul și extorcarea de fonduri;
  • contrafacerea și pirateria produselor;
  • falsul și uzul de fals în înscrisuri oficiale;
  • falsificarea de mijloace de plată ;
  • traficul ilicit cu substanțe hormonale și alți factori de creștere;
  • traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive;
  • traficul de autovehicule furate;
  • violul;
  • incendierea cu intenție;
  • infracțiunile de competența Curții Penale Internaționale
  • capturarea ilicită a aeronavelor sau a navelor;
  • sabotajul.

Pentru alte infracțiuni decât cele menționate, statul de executare poate condiționa recunoașterea și executarea unui ordin de indisponibilizare sau a unui ordin de confiscare de încadrarea faptelor care conduc la emiterea ordinului de indisponibilizare sau a ordinului de confiscare ca infracțiune în temeiul legislației statului de executare, oricare ar fi elementele sale constitutive și calificarea sa în legislația statului emitent.

În sensul regulamentului,

  • „ordin de indisponibilizare” înseamnă o hotărâre emisă sau validată de o autoritate emitentă pentru a preveni distrugerea, transformarea, îndepărtarea, transferul sau înstrăinarea unui bun în vederea confiscării acestuia;
  • „ordin de confiscare” înseamnă o pedeapsă sau o măsură definitivă dispusă de o instanță în cadrul unei proceduri inițiate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, având ca rezultat privarea definitivă a unei persoane fizice sau juridice de bunul respectiv.

Autoritatea de executare (autoritate care are competența de a recunoaște un ordin de indisponibilizare sau un ordin de confiscare și de a asigura executarea acestuia) pronunță hotărârea de recunoaștere și executare a ordinului de confiscare în termen de cel mult 45 de zile de la primirea certificatului de confiscare. Dacă nu poate respecta într-un anumit caz termenul prevăzut, autoritatea de executare

  • informează fără întârziere autoritatea emitentă, prin orice mijloace, indicând motivele pentru care nu a fost posibilă respectarea termenului respectiv, și
  • se consultă cu autoritatea emitentă cu privire la calendarul adecvat pentru recunoașterea și executarea ordinului de confiscare.

După votul în plenul Parlamentului european din 4 octombrie, regulamentul se întoarce la Consiliul UE pentru aprobarea finală. Regulamentul va intra în vigoare la 24 de luni de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Cuvinte cheie: >

Comentarii