Prezentarea motivelor de apel

11 ianuarie 2019 Drept Civil

”Dispozițiile legale care reglementează conținutul cererii de apel se regăsesc la art. 470 alin. (1) C. proc. civ., text ce are următorul conținut:
Cererea de apel
(1) Cererea de apel va cuprinde:
a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar. Dacă apelantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) indicarea hotărârii atacate;
c) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
d) probele invocate în susţinerea apelului;
e) semnătura.

În ceea ce privește sintagma juridică „motive de apel”, utilizată frecvent în limbajul juridic, aceasta semnifică, în realitate, „motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul”, element al cererii de apel reglementat la art. 470 alin. (1) lit. c) C proc civ.

Citeste mai mult  Dovada cheltuielilor de judecată efectuate de avocat în interesul clientului

Prin „motive de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul” nu se înțelege nimic altceva decât criticile sau nemulțumirile pe care apelantul înțelege să le formuleze cu privire la soluția sau soluțiile pronunțate prin hotărârea sau hotărârile atacate sau cu privire la considerentele expuse în acestea, orice explicații suplimentare fiind de prisos.

A formula critici cu privire la o hotărâre nu înseamnă altceva decât a prezenta greșelile săvârșite de către instanță prin pronunțarea soluției respective, greșeli privitoare la procedura de judecată, la stabilirea situației de fapt, la raționamentele juridice folosite de instanță ori la modul de interpretare sau aplicare a legii.

O prezentare clară a fiecărui motiv de critică poate fi realizată prin utilizarea unui limbaj extrem de simplu, fiecare motiv de apel putând fi introdus prin folosirea sintagmei „în mod greșit/eronat prima instanță a reținut ….”, „în mod eronat prima instanță a dispus ….”, „în mod eronat prima instanță a interpretat proba ….”, „în mod eronat prima instanță a interpretat sau a făcut aplicarea prevederilor …” ori formule echivalente.

Citeste mai mult  Proprietatea periodică. Note din doctrină

Din perspectiva regulilor de comunicare eficientă, atunci când apelantul consideră că există mai multe greșeli comise este recomandat ca acestea să fie prezentate structurat și cronologic, într-o ordine care să corespundă exigențelor juridice corespunzătoare în raport de circumstanțele fiecărui caz în parte, în redactarea acestor motive urmând a se utiliza, fără vreun efort deosebit, cifre, litere sau alte simboluri de delimitare.

Evident, dacă se formulează mai multe motive, acestea pot conține mai multe categorii de argumente, însă rigoarea juridică trebuie să se manifeste și în cadrul prezentării acestora, motivele, respectiv argumentele trebuind a se circumstanția unor problematici distincte și cu relevanță juridică specifică în raport de prevederile legale. De exemplu, dacă apelantul susține că în mod eronat prima instanță a stabilit o anume situație de fapt în cadrul argumentelor ce însoțesc acest motiv nu se poate plânge și de faptul că instanța a interpretat sau a aplicat incorect un text de lege, o astfel de susținere având natura juridică a unui motiv de apel distinct.” (Tribunalul Vrancea, Decizia civilă nr. 670 din 14 noiembrie 2017, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >