Problematica privind caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate online, la ÎCCJ

4 decembrie 2018 Drept Civil

Colegiul de conducere al Curții de Apel București a sesizat ÎCCJ cu recurs în interesul legii vizând următoarea problemă de drept care a fost soluționată în mod diferit de instanțele judecătorești: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3 lit. a), b) e) și f) și art. 8 din OG nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare raportat la art. 120 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului sau, după caz, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, art. 632 alin. (2) și art. 272 CPC ori, după caz, art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, contractul privind serviciile financiare încheiat la distanță ce nu cuprinde semnătura olografă sau, după caz, semnătura electronică extinsă a debitorului poate constitui titlu executoriu?

Cu referire la problema de drept menționată:

Într-o primă opinie, instanțele judecătorești au încuviințat executarea silită demarată în temeiul acestor contracte privind serviciile financiare încheiate la distanță apreciind, în esență, în majoritatea lor, că încheierea valabilă a acestora a fost dovedită prin raportare la art. 8 din OG nr. 85/2004, fiind probate în cauză primirea mesajului de confirmare de către consumator la comanda sa și faptul ridicării de către acesta a sumei de bani agreate de părți, motiv pentru care, în considerea art. 120 din OUG nr. 99/2006 sau, după caz, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009, contractul în discuție constituie titlu executoriu. De asemenea, în considerarea OG nr. 85/2004, legiuitorul nu a impus imperativ ca un contract de servicii financiare încheiat la distanță, prin mijloace on-line, să fie încheiat sub forma unui înscris sub semnătură privată.

În cea de-a doua opinie, instanțele judecătorești au respins cererea de încuviințare a executării silite pornite în temeiul contractelor în discuție pentru considerentul majoritar că acestea nu constituie titluri executorii, din moment ce nu cuprind semnătura olografă sau, după caz, semnătura electronică extinsă a debitorului. Un înscris pretins a fi titlu executoriu, dar nesemnat de către debitor – ipoteză cu care trebuie echivalată și aceea a înscrisului emis în formă electronică dar fără semnătura electronică extinsă – nu poate constitui temei al încuviințării executării silite tocmai pentru că lipsa semnăturii de pe înscris îi refuză acestuia recunoașterea sa ca înscris sub semnătura privată chiar și într-o procedură necontencioasă cum este procedura încuviințării executării silite.

Cuvinte cheie: > > > > >

Comentarii