Răspunderea civilă delictuală a administratorului unei societăţi pentru prejudicierea statului

14 septembrie 2016 Business Drept Civil Jurisprudenta

Administratorul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată – persoană fizică – are calitatea procesuală pasivă în litigiile având ca obiect angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, constând în prejudicierea statului ca urmare a nerespectării unor dispoziţii legale aplicabile societăţilor comerciale, precum şi tuturor operaţiunilor economice.

Răspunderea penală a administratorului societăţii comerciale nu înlătură răspunderea civilă delictuală pentru pagubele astfel produse. (Curtea de Apel Timișoara, Secţia I civilă, Decizia civilă nr. 142 din 11 mai 2016, portal.just.ro)

În cauză s-a reţinut că reclamanta DGFP Caraş-Severin prin AJFP Caraş-Severin, a chemat în judecată pe pârâtul G.O.-C., care în calitate de administrator al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (SC R.W. S.R.L.) a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 5.115.512 lei, prin încălcarea unor dispoziţii legale, care reglementează încheierea contractelor de muncă, acordarea de drepturi salariale angajaţilor temporari, precum şi a unor drepturi derivate din detaşări, deplasări etc., modul de impozitare a veniturilor din salarii şi contribuţii sociale datorate de angajat şi angajator, declararea obligaţiilor legale de plată.

Citeste mai mult  Inversarea nou-născuților. Analiza şi stabilirea existenţei prejudiciului moral

Tribunalul a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului, persoană fizică, dat fiind că nu există un raport juridic fiscal între reclamantă şi pârât, care nu are calitatea de contribuabil, simpla calitate de administrator al unei societăţi comerciale neputând echivala cu dobândirea calităţii procesual pasive. Sub acest aspect, acţiunea reclamantei a fost respinsă..

Curtea a reţinut greşita soluţionare a excepției lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, apreciind că acesta are calitate procesual pasivă, căci a fost chemat în judecată pentru acoperirea unei pagube produse statului prin fapta sa ilicită, constând în încălcarea unor dispoziţii legale care reglementează activitatea societăţilor comerciale, precum şi toate operaţiunile economice, context în care s-a apreciat că legea instituie în astfel de condiţii o răspundere pentru faptă proprie administratorului societăţii comerciale, iar nu societăţii comerciale, ca persoană juridică, întrucât administratorul este un reprezentant legal, organ al societăţii, căruia îi incumbă o răspundere personală în cazul nerespectării unor dispoziţii legale prevăzute în Legea nr. 31/1990 sau în alte legi speciale aplicabile societăţilor comerciale, precum şi tuturor operaţiunilor economice, sens în care sunt incidente dispoziţiile art. 998 din Codul civil de la 1864, respectiv art. 1357 din noul Cod civil, care antrenează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, fapta ilicită constând în încălcarea unor dispoziţii legale de drept al muncii, drept fiscal, drept procedural fiscal, legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale (dr. civil), Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală ş.a asemenea, expres individualizate în acţiunea reclamantei. Mai mult, Curtea a reţinut că pârâtul a avut calitatea de suspect, cu referire la infracţiunea de evaziune fiscală, cauza penală fiind clasată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin în raport cu intervenţia unei clauze de nepedepsire, prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) C. pr. pen., prin aceea că pârâtul suspect a achitat paguba produsă ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, de 37.814 lei, astfel cum rezultă din Ordonanţa de clasare, pronunţată în dosarul nr. 447/P/2012 al Parchetului.

Citeste mai mult  Infractiunea de omor. Intentia indirecta

De altfel, Curtea a reţinut că temeiul acţiunii promovate de către reclamant este însăşi Ordonanţa Parchetului în care se arată că pentru diferenţa de prejudiciu reclamantul poate uza de căi extrapenale, evaziunea fiscală fiind reţinută doar cu referire la suma de 37.814 lei, menţionată.

Soluţia de respingere a acţiunii reclamantei a fost menţinută de Curte în raport cu stingerea ex lege a pagubei, prin înlăturarea obligaţiilor fiscale ca efect al Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligaţii fiscale, lege care a intrat în vigoare în cursul procesului, respectiv la data de 16 noiembrie 2015.

Cuvinte cheie: > >