Regimul juridic al facturii fiscale

”Factura fiscală nu este un act juridic, ci un simplu document fiscal, ce se întocmește în scopul înregistrării în contabilitate a operațiunilor economic-financiare, aspect care rezultă din prevederile art. 6 din Legea nr. 82/1991, fiind doar un mijloc de probă. Factura fiscală are deci, doar calitatea de document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului sau a cumpărătorului și reprezintă un mijloc de probă cu privire la operațiunea efectuată. Factura nu poate fi considerată un act juridic care să trebuiască să îndeplinească cerințele art. 1179 din noul Cod civil, regimul juridic al facturii rămâne cel al unui înscris sub semnătură privată în accepțiunea art. 272 și urm. C. civ.

Deși practica judiciară nu constituie izvor de drept în sistemul românesc de drept, nu se poate face abstracție de practica unitară cu privire la cele reținute mai sus.

În acest sens, în cuprinsul Deciziei nr. 1017 din 26 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect constatarea nulității absolute a unei facturi fiscale, s-a apreciat că, în temeiul prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 și ale art. 46 din Codul comercial (potrivit Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, dispozițiile art. 46 din Codul comercial sunt aplicabile în continuare în raporturile dintre profesioniști până la data intrării in vigoare a noului Cod de procedură civilă), factura fiscală are doar calitatea de document justificativ care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului sau a cumpărătorului și reprezintă un mijloc de probă cu privire la operațiunea efectuată. Factura nu poate fi considerată un act juridic care să trebuiască să îndeplinească cerințele art. 948 C. civ. (art. 1179 din noul Cod civil), nici în situația în care probează existența unui contract comercial consensual, pentru care părțile nu au întocmit un instrumentum.

Așadar, nu se poate cere printr-o acțiune în justiție constatarea nulității absolute a facturii pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate ale actului juridic, iar eventualele nereguli sau lipsuri din cuprinsul facturii pot fi invocate doar ca apărări vizând forța probantă a acesteia cu privire la pretențiile emitentului consemnate în document.” (Curtea de Apel Târgu-Mureș, Decizia civilă nr. 22A/2017, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: >

Comentarii