Revizuire. Ipoteza ”minus petita”

6 decembrie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

”Motivul de revizuire prevăzut de art.509 alin 1 pct 1 C.proc.civ. are în vedere trei ipoteze, prima fiind de extra petita, a doua de minus petita, iar a treia de plus petita. Toate cele trei ipoteze au în vedere obiectul cererilor cu care a fost sesizată instanţa, adică pretenţiile concrete formulate de părţi prin cereri având natura juridică a cererii de chemare în judecată: cererea principală, cererea reconvenţională, cererea de intervenţie.

În ceea ce priveşte ipoteza a doua minus petita,, aceasta are în vedere situaţia în care instanţa a omis să soluţioneze un capăt de cerere, mai exact când nu s-a pronunţat asupra tuturor cererilor cu care a fost sesizată, formulate în termen, indiferent dacă ele au un caracter principal, accesoriu, incidental sau adiţional, singura condiţie fiind ca aceste cereri să vizeze obiectul litigiului.

Nu se poate vorbi de minus petita în cazul omisiunii instanţei de a se pronunţa asupra altor cereri decât cele privind obiectul cererilor de chemare în judecată, cum ar fi: asupra cererilor privind acordarea unui nou termen pentru angajarea unui apărător; asupra unei excepţii procesuale; asupra unei apărări (argument) invocată de parte etc. De asemenea nu se poate vorbi de minus petita nici atunci când instanţa nu s-a pronunţat pe fond, deoarece a rezolvat cauza pe baza unei excepţii peremptorii.

Susţinerile privind excepţia de inadmisibilitate şi neîndeplinirea în concret a condiţiilor cerute de art. 131 din Legea nr. 85/2014 reprezintă apărări ale pârâtei-interveniente, nicidecum capete de cerere (pretenţii concrete) aferente obiectului cererii principale sau ale cererii de intervenţie, astfel că aceste susţineri nu pot fi încadrate în motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin 1 pct 1 ipoteza a doua C.proc.civ.” (Curtea de Apel Craiova-Sectia II-a civila, Decizia nr. 657/20 septembrie 2017, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >

Comentarii