RIL admis. Calitatea procesuală a Fondului de garantare a asiguraților

20 noiembrie 2017 Drept Penal

În şedinţa din 20 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 26 în dosarul nr.2432/1/2017, a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, în procesul penal, Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.

Soluția pronunțătă astăzi de ÎCCJ vine în urma sesizării formulate de PÎCCJ privind practica neunitară existentă în materie. Astfel:
I. Într-o orientare, instanțele au apreciat că Fondul de garantare a asiguraților nu are calitate procesuală pasivă în procesul penal, din coroborarea art.2 alin.(3), art.11 și următoarele din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților rezultând fără dubiu calitatea de garant a acestuia și nu aceea de succesor universal în raport cu asigurătorii aflați în procedura falimentului, acesta garantând plata de indemnizații/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii, încheiate, în condițiile legii, în cazul falimentului unui asigurător cu respectarea plafonului de garantare prevăzut de Legea nr.213/2015 și în limitele resurselor financiare disponibile la momentul plății.

În cadrul acestei orientări au fost identificate două opinii jurisprudențiale:

a) în sensul constatării lipsei calității de parte responsabilă civilmente, respectiv înlăturării obligării Fondului de la plata despăgubirilor civile

b) în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de introducere în cauză a Fondului de garantare a asiguraților

Astfel, s-a argumentat că prin declanșarea procedurii falimentului societății de asigurare, atât timp cât ea există în continuare ca subiect de drept, nu este înlăturată răspunderea acesteia pentru faptele sale. Lichidatorul judiciar asigură doar administrarea societății, iar Fondul de garantare a asiguraților este o instituție implicată exclusiv în procedura de punere în executare a titlurilor executorii împotriva societăților de asigurare care se află în faliment, nu și în procedura de angajare a răspunderii societății de asigurare (art. 11 și următoarele din Legea nr. 213/2015).

II. Într-o altă abordare, instanțele au apreciat că Fondul de garantare a asiguraților participă în procesul penal, diferind opiniile cu privire la calitatea procesuală a acestuia, natura și întinderea răspunderii penale pe care o implică.

În cadrul acestei orientări, au fost identificate hotărâri în sensul:

a) Fondul de garantare a asiguraţilor a fost introdus în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente, însă prin hotărâre s-a reținut doar calitatea de garant a acestuia conform dispozițiilor Legii nr. 213/2015.

b) obligării societății de asigurare (în faliment) în solidar/alături cu Fondul de garantare a asiguraților la plata despăgubirilor civile. Instanțele au apreciat că Fondul de garantare a asiguraților răspunde în limitele prevăzute de Legea nr. 213/2015 în solidar cu societatea de asigurare aflată în faliment.

c) obligării numai a Fondului de garantare a asiguraților la plata despăgubirilor civile. Susținătorii acestui punct de vedere au considerat că dacă s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească vinovăția persoanei responsabile de producerea accidentului, în vederea reparării în întregime a prejudiciului suferit trebuie obligat direct Fondul de garantare a asiguraților.

Cuvinte cheie: > > >

Comentarii