15.000 lei – daune morale pentru postări defăimătoare pe Facebook la adresa unui polițist

13 martie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

”Prin sentința 185/07.07.2016 a Judecătoriei Întorsura Buzăului, instanța a hotărât următoarele:

  • a admis în parte cererea formulată de reclamantul CV în contradictoriu cu pârâtul SDA și în consecință:
  • a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 15.000 lei reprezentând despăgubiri civile pentru prejudiciul constând în vătămarea dreptului la reputație, produs acestuia din urmă prin postările cu privire la reclamant, de pe pagina de facebook a pârâtului, având ca nume de utilizator SAS.
  • a obligat pârâtul să  șteargă de pe pagina sa de facebook intitulată  „SAS” imaginile și postările defăimătoare cu privire la reclamant.
  • a dispus dezactivarea contului pârâtului, avânt nume de utilizator „SAS” de către proprietarul site – ului facebook.
  • a respins restul pretențiilor.
  • a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 120 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele considerente:

Din înscrisurile depuse de reclamant la dosar, respectiv fotografii ale paginii de facebook aparținând pârâtului SDA, având ca nume de utilizator SAS a rezultat  că acesta, în data de 05.01.2016,  a postat o fotografie cu reclamantul, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, acesta fiind polițist în cadrul Poliției Întorsura Buzăului, însoțit de următorul comentariu: „mă jegosule infect care ești – să  te duci în aia lu măta care teo fătat si teo supt, nu sa vi pe terenul meu abuziv și in mod fraudulos să furi-sustragi cu forța pe copil minor bolnav din locuința mea mă imbecilule si dobitocule care ești, penalistule”, care face parte din albumul  intitulat „Continuarea prezentării găștii de călăi – Mârșavi Infecți, Mafioți”.

De asemenea pârâtul a postat pe aceeași pagină în aceeași zi la ora 17.49 următorul comentariu: „Penaliști, Criminali și mari infractori asta reprezintă la greu acești boi mizerabili infecți – gașca –ceata infectă mârșavă nenorocită mafiotă și interlopă„, iar la ora 18.25 un alt comentariu: „călăii mârșavi infecți îmbrăcați în haina jerpelită a statului care la comanda clară, mârșavă, infectă mafiotă satanistă săvârșesc, înfăptuiesc și comit la grămadă faptele penale deosebit de grave – mari penaliști criminali – infractori, hoți, mârșavi infecți”.

Potrivit art. 1349 alin.1 Cod civil orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile sale drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar conform art.253 alin.3 și 4 Cod civil  cel care a suferit o încălcare a unor drepturi nepatrimoniale, enunțate în art. 252 Cod civil (viața, sănătatea, demnitatea etc.) poate cere instanței să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri necesare pentru restabilirea dreptului atins precum și despăgubiri  pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial  ce i –a fost cauzat , dacă vătămarea este imputabilă  autorului faptei prejudiciale.

Citeste mai mult  Pretul derizoriu in contractul de vanzare de drepturi litigioase

Din comentariile postate pe site-ul facebook utilizat de pârât și expuse mai sus, instanța concluzionează că acestea au fost de natură să contureze, în opinia publicului o percepție negativă asupra reputației reclamantului.

Din această perspectivă, rezultă că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile legale de admisibilitate ale angajării răspunderii civile delictuale a pârâtului, referitoare la  existența unei fapte ilicite  care constă în postarea pe o pagină de internet a unor comentarii  de natură să aducă atingere dreptului la imagine a unei persoane fizice, precum și în ce privește existența unui prejudiciu care constă în afectarea în mod negativ a imaginii respectivei persoane.

În ceea ce privește prejudiciul ca element al răspunderii civile delictuale, în art. 1381 Cod civil se prevede orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar potrivit alineatelor următoare dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, precum și că dreptului la reparație îi sunt aplicabile de la data nașterii sale toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligațiilor.

Existența prejudiciului reiese din articolele aduse la cunoștința publică, prin intermediul paginii de internet menționate, fiind  afectată în mod negativ imaginea reclamantului și, având în vedere că acesta din urmă își desfășoară activitatea în cadrul Poliției Întorsura Buzăului repercusiunile asupra imaginii acestuia, a profesionalismului său sunt cu atât mai vătămătoare.

Citeste mai mult  Obligatia de a acorda prioritate de trecere autoutilitarei de pompieri. (Ne)folosirea semnalelor luminoase si acustice conform dispozitiilor legale

În ceea ce privește condiția existenței unui raport de cauzalitate între fapta ilicită, instanța reține că aceasta constă în publicarea unor afirmații defăimătoare la adresa persoanei reclamantului și prejudiciul de imagine cauzat acestuia din urmă.

Referitor la condiția legală de admisibilitate a răspunderii civile delictuale vizând vinovăția pârâtului, instanța reține  că așa cum s-a stabilit recent și în jurisprudența CEDO (cauza D.A. împotriva Estoniei – hotărârea din 10 octombrie 2013, dar și în jurisprudența de dată mai veche a instanței europene (cauza Őztűrk împotriva Turciei, Hotărârea Marii Camere din anul 1999) responsabilitatea pentru publicarea unor afirmații defăimătoare la adresa unei persoane revine în primul rând persoanei care face posibilă aducerea la cunoștință publică a acestor informații.

În același sens, dispozițiile art. 30 alin.(6) și (7) din Constituția României prevăd că „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine” și „sunt interzise de lege îndemnul la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.

În acest context, instanța apreciază că pârâtul a utilizat și expresii jignitoare, de natură a-l discredita pe reclamant , atingerea adusă onoarei sale urmând a fi apreciată din punctul de vedere al cetățeanului obișnuit înzestrat cu o sensibilitate medie.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că pârâtul a săvârșit o faptă ilicită cu vinovăție, producând un prejudiciu reclamantului, existând o legătură de cauzalitate între fapta pârâtului și prejudiciul existent.

În consecință, reținând culpa pârâtului  în producerea prejudiciului constând în vătămarea dreptului la reputație  al reclamantului și având în vedere că sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a pârâtului, instanța de fond a admis cererea formulată de reclamantul  CV, iar în ceea ce privește reparația într-o măsură suficientă a prejudiciului de imagine suferit de reclamant prin fapta culpabilă a pârâtului, judecătoria  a avut în vedere dispozițiile art. 253 alin.3 Cod civil  și a obligat pârâtul să șteargă de pe pagina sa de facebook intitulată „SAS”, imaginile și postările defăimătoare cu privire la reclamant și, de asemenea, a dispus dezactivarea contului pârâtului, avânt nume de utilizator „SAS„ de către proprietarul site – ului facebook .

Citeste mai mult  Nerespectarea dispozițiilor privind obligativitatea aducerii inculpatului aflat în stare de deţinere la judecată

Referitor la întinderea reparației de ordin patrimonial la care este îndreptățit reclamantul, instanța a avut în vedere ecoul pe care l-au produs aceste afirmații în cadrul comunității în care locuiește acesta, luând în considerare în acest sens depozițiile martorilor GN și SG.

Astfel, din depozițiile martorilor audiați în cauză a rezultat că prin această conduită a pârâtului, reclamantul este vătămat în demnitatea și onoarea acestuia, datorită calității sale de polițist, întrucât funcția pe care o exercită este una publică, iar oamenii trebuie să aibă încredere în probitatea morală și profesională a unui polițist, reclamantul  fiind cunoscut în localitate ca o persoană cu o conduită ireproșabilă, fiind respectat de concetățenii săi, apreciat la serviciu de colegi și de către șefi.

În consecință, instanța a admis în parte pretențiile reclamantului cuantificate la suma de 25.000 lei și a apreciat că suma de 15.000 lei este suficientă pentru remedierea situației create, acordarea acestei sume cu titlu de daune morale respectând cerința proporționalității între fapta ilicită și prejudiciul produs.

Cu privire la solicitarea reclamantului de a fi obligat pârâtul să își ceară scuze în mod public în 3 cotidiene de circulație națională, instanța a respins-o, apreciind că fiind disproporționată, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei.” (Judecătoria Întorsura Buzăului, Sentința civilă nr. 185/2016, definitivă prin Decizia nr. 30 /7 februarie 2017 a Tribunalului Covasna, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > > > >