2021, anul schemelor de ajutor de stat: condiții relaxate și finanțare nerambursabilă de 50%

22 aprilie 2021 Business

În prezent, companiile pot accesa finanțări nerambursabile prin două scheme de ajutor de stat – schema 807/2014 pentru investiții în producție și schema 332/2014 pentru investiții în crearea de locuri de muncă. Ambele au fost modificate, iar condițiile de accesare au fost relaxate la finalul anului trecut. Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiții de minimum 1 milion de euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel minim de 100 de locuri de muncă cre­a­te, unde ajutorul de stat poate finanța până la 50% din cheltuielile salariale.

”Ajutoarele de stat pot juca un rol hotărâtor în procesul de redresare economică și, ulterior, în cel de relansare, furnizând, pe de-o parte, necesarul de lichidități pentru dezvoltarea și extinderea companiilor, și, pe de alta, venituri suplimentare autorităților, ca rezultat al implementării proiectelor. Mesajul meu către companii este să folosească schemele de ajutor de stat. Încă se mai poate aplica pentru ajutor de stat până în 2023, iar condițiile de accesare au fost flexibilizate. În plus, ne aflăm într-unul dintre cele mai prielnice momente pentru accesarea de fonduri nerambursabile: din toamnă, nivelul de finanțare oferit de stat ar putea să scadă ca urmare a noilor condiții economice și a regulilor europene”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA), în cadrul seminarului EY ”Scheme de ajutor de stat pentru investiții în active sau capital uman”.

Citeste mai mult  Evoluția concurenței în sectoare cheie - 2014

Mihaela Mitroi, EY RomaniaÎn cazul schemei 807/2014, principalele modificări aduse vizează îmbunătățiri precum introducerea posibilității extinderii perioadei de menținere a investiției cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii mențiunilor speciale din acordul de finanțare, eliminarea modalității de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcții pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiției de la 4 la 6 luni și multe altele.

În ceea ce privește cea de-a doua schemă, 332/2014, cele mai importante modificări s-au referit la creșterea numărului minim de noi locuri de muncă ce trebuie create – de la 10 la 100, eliminarea restricției privind un anumit număr de lucrători defavorizați ce trebuie angajați, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportarea la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicații, hotelier și de restaurante excluse din această listă devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecției pe bază de punctaj.

”Aceste schemele de ajutor de stat sunt surse de finanțare nerambursabile, care se pot combina foarte bine cu împrumuturile bancare, mai ales că relaxarea permite ca dovada existenței co-finanțării să fie demonstrată ulterior obținerii acordului”, a punctat Mihaela Mitroi. Cu atât mai mult, a completat partenerul EY, cu cât este posibil ca intensitatea ajutorului de stat, care acum variază între 10% pentru zona București, 35% în Ilfov și în regiunea de Vest a țării (Timișoara, Arad, Caransebeș, Hune­doara) și 50% în restul țării, să scadă în funcție de dezvoltarea economică a zonelor și de noile plafoane de intensitate ce vor fi aprobate de autoritățile europene. Astfel, este posibil ca, de pildă, regiunea București-Ilfov să fie exclusă, iar alte regiuni să primească o intensitate mai mică. Scăderea intensității ajutorului de stat conduce aproape automat la scăderea valorii ajutorului de stat, care se calculează în funcție de acest indice de intensitate și cheltuielile eligibile realizate de către contribuabili.

Citeste mai mult  Retragerea asociatului din societate

În privința realizării unui plan corect de afaceri, care să vină în completarea documentației depuse, Ileana Guțu, Partener Asociat,Ileana Gutu EY Romania Strategie și Tranzacții, EY România, a subliniat faptul că: ”Planul de afaceri din cadrul unui proces de finanțare nu trebuie neglijat de investitori, pentru că el se constituie într-un angajament față de statul român. Mai ales că, în urma reviziei Ghidului Solicitantului din august 2020, anumite cerințe specifice planului de afaceri (i.e. indicatori financiari, demonstrarea efectului stimulativ) au fost simplificate semnificativ”.

În prezent, și plata ajutorului de stat este mai facilă și mai rapidă. ”Pentru H.G. nr. 807/2014 plata se efectuează în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care cererea de plată a ajutorului de stat este completă. Investitorii trebuie doar să se asigure că nu au debite restante la bugetul de stat”, a menționat Andreea Cosmănescu, Tax Senior Manager, EY România.

Andreea Cosmanescu, EY RomaniaMai bine de 706 milioane de euro au fost acordați de-a lungul anului trecut în proiecte cu impact major în economie prin intermediul schemelor de ajutor de stat, ce au presupus realizarea unor investiții în valoare de aproape 2 miliarde de euro și au condus la crearea a 14.099 de locuri de muncă, după cum arată cele mai recente informații furnizate de Ministerul de Finanțe.

Citeste mai mult  Contractele încheiate între Hidroelectrica și anumiți clienți nu reprezintă ajutor de stat

Pentru 2021, în bugetul statului este prevăzută o finanțare de peste 200 de milioane de euro, însă Ministerul Finanțelor intenționează să majoreze această sumă și să asigure resursele financiare și pentru anii următori. În plus, începând cu 14 aprilie, agenții economici pot depune online documentația pentru obținerea finanțării prin schemele de ajutor de stat. În acest fel, se va putea crea și o bază de date utilă în urmărirea procesului de a aprobare a schemelor, dar și în monitorizarea obligațiilor investitorilor.

O altă noutate anunțată de Ministerul de Finanțe ar fi aceea că autoritățile au în vedere stimularea acelor proiecte de investiții care au o componentă de protecție a mediului sau de valorificare a activității de cercetare-dezvoltare, dar și a investițiilor cu un grad mare de automatizare sau de utilizare a tehnologiilor.

Cuvinte cheie: >