Accident auto. Daune morale pentru copiii victimei decedate

13 octombrie 2015 Drept Civil Jurisprudenta

”Analizând capătul de cerere privitor la daune morale, instanţa va reţine că daunele morale sunt prejudiciile nepatrimoniale, denumite si daune morale, constituie acele consecinte daunatoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu continut neeconomic si care rezulta din atingerile si încalcarile drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinte pot fi durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnitatii, prestigiului sau reputatiei unei persoane etc.

Desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei în cauza, în plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, etc. Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs. Repararea Integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit şi culpabil (patrimonial sau nepatrimonial), în scopul repunerii victimei, pe cât posibil, în situaţia anterioară (restitutio in integrum). Instanţa Supremă a decis că „despăgubirile acordate victimei trebuie să constituie o justă şi integrală reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicită a autorului”; şi, de asemenea, că „este de principiu că victima unui fapt ilicit are dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit” iar întinderea despăgubirilor este determinată de principiile reparaţiei integrale a prejudiciului”. Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa reprezinte o îmbogatire fara justa cauza, ci ele trebuie sa aiba caracter compensatoriu pentru o suferinta certa, rezultata din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Un criteriu fundamental consacrat de doctrina si jurisprudenta in cuantificarea despagubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despagubiri implica fara indoiala si o doza de aproximare, insa instanta trebuie sa stabileasca un anumit echilibru intre prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi inlaturat in totalitate, si despagubirile acordate, in masura sa permita celui prejudiciat anumite avantaje care sa atenueze suferintele morale, fara a se ajunge insa in situatia imbogatirii fara just temei. (Decizia 6330/2011, Secţia civilă a ICCJ).

Citeste mai mult  Infracțiunea de conflict de interese. Eroarea de drept penal - cauză de neimputabilitate

Pentru acordarea daunelor morale este de asemenea necesară dovedirea îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale, ca bază pentru antrenarea răspunderii civile a asiguratorului, în temeiul contractului de asigurare.
Daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta pârâtului.
Prejudiciul moral invocat de reclamanţi este pierderea suferită de pierderea tatălui, într-un accident de maşină, printr-un deces violent.
Este incontestabil faptul că pierderea unui părinte, indiferent de vârstă constituie un prejudiciu moral semnificativ, modificând trăirile şi concepţiile descendenţilor, mai ales în cazul probării unor relaţii apropiate ( astfel cum este cazul în prezenta acţiune, raporturi de rezultă din depoziţia martorului audiat). Suferinţa cauzată prin decesul părintelui este cu atât mai puternică în contextul în care ea vine în mod neaşteptat, printr-o moarte violentă, care nu a fost precedată de o problemă de sănătate sau de o suferinţă. Este foarte adevărat că vârsta autorului reclamanţilor era una înaintată, iar speranţele de viaţă obiective, medii, în rândul persoanelor din acelaşi areal geografic fuseseră depăşite, însă acest lucru nu poate fi avut singur, în vedere, la stabilirea durerii ocazionate de moartea numitului MG. Nu este mai puţin adevărat faptul că tatăl reclamanţilor nu era cunoscut în comunitate ca având probleme de sănătate, făcea zilnic deplasări într-un perimetru de aproximativ 2 km, locuia singur, fiind deseori vizitat de copii săi (fapt atestat de depoziţia martorului A), toate aceste elemente susţinând caracterul neaşteptat al intervenirii decesului.
În mod incontestabil decesul unei persoane apropiate (în cazul de faţă al unui părinte), constituie o emoție violentă, care modifică personalitatea individului, sensibilizându-l la alte emoții de același fel şi generându-i o tulburare sufletească. Acest eveniment trebuie însă corelat cu gradul de previzibilitate al decesului, posibilitatea descendenţilor de a se descurca în continuare singuri, dependenţa de autorul lor, materială şi emoţională, tipul şi cauza decesului, gardul de apropiere al persoanelor, structura personalităţii subiecţilor în cauză, toate acestea putând influenţa readaptarea moştenitorilor persoanei , prin depăşirea şocului emoţional traversat. Se poate observa că prezenta cauză prezintă o serie de particularităţi, în sensul că victima accidentului rutier era o persoană în vârstă, care nu mai reprezenta sursa principală de venit (negenerând o relaţie de interdependenţă a descendenţilor săi), apropiată de copii săi, care nu prezenta probleme de sănătate, şi a cărui existenţă s-a încheiat în urma unui accident de maşină violent, în care moartea a survenit în aceeaşi zi.

Citeste mai mult  Dezlegare chestiune de drept în materie de fond funciar. Condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul

Instanţa nu va avea în vedere ghidul despre care a făcut menţiune societatea pârâtă în apărările evidenţiate în cuprinsul întâmpinării , el neconstituind decât un reper informativ şi într-o oarecare măsură statistic al daunelor deja acordate, fără a avea o putere legislativă şi fără a putea oferi soluţii în cazul acţiunilor având ca obiect daune morale.

Astfel, având în vedere împrejurările decesului, relaţia interpersonală dintre victimă şi reclamanţi, vârsta victimei în strânsă corelaţie cu gradul de previzibilitate al decesului, reacţiile emoţionale similare ale oricărei alte persoane care şi-a pierdut unul dintre părinţi, instanţa apreciază că acordarea sumei de 60000 lei (câte 15.000 lei pentru fiecare reclamant, adică a unei sume de aproximativ 3000 euro), este proporţională cu gradul de suferinţă trăit de fiecare dintre descendenţi, fără a constitui, în acelaşi timp o îmbogăţire fără justă cauză a acestora.
Instanţa va admite în parte şi această cerere şi va obliga societatea pârâtă la achitarea sumei de 60000 lei ( câte 15.000 lei pentru fiecare reclamant), cu titlul de daune morale, sumă de asemenea actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii, ca formă de acoperire integrală a prejudiciului.” (Judecătoria Iași, Sentința civilă nr. 7509/2015, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > >