Hotărârea judecătorească prin care s-a constatat dreptul de proprietate privată al vânzătorului în contradictoriu cu cel care se pretinde titular al dreptului de proprietate publică – într-o acţiune în constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare, definitivă şi irevocabilă faţă de terţi, categorie în care se includ reclamanta şi instanţa -, are putere de lucru judecat, statuările sale nemaiputând fi puse în discuţie, deoarece, în caz contrar, este încălcat principiul securităţii şi certitudinii juridice, principii consacrate atât de dreptul naţional, cât şi de dreptul convenţional, prin art. 6 alin. (1) şi prin jurisprudenţa construită de CEDO sub acest aspect.
Jurisprudenţa CEDO cu privire la principiul securităţii juridice, axat pe principiul puterii lucrului judecat, res judicata, a statuat în sensul că: „Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă în orice litigiu nu trebuie rediscutată.” (Hotărârea Brumărescu). Supremaţia dreptului presupune respectarea principiului siguranţei raporturilor juridice şi în special a hotărârilor judecătoreşti care se bucură de autoritate de lucru judecat. Niciuna dintre părţi nu este abilitată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive şi executorii în unicul scop de a obţine o reexaminare a cauzei şi o nouă hotărâre în privinţa sa (…). Dacă nu ar fi aşa, readucerea în discuţie a hotărârilor definitive ar fi creat un climat general de nesiguranţă juridică, diminuând încrederea publicului în sistemul judiciar şi, prin urmare, în statul de drept.” (Hotărârea Stere). (ICCJ, Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 2524 din 16 septembrie 2014, www.scj.ro)
Cuvinte cheie: contract de vanzare > nulitate absoluta > principiul securitatii si certitudinii juridice > puterea de lucru judecat
