Administrația Județeană a Finanțelor Publice nu poate promova în nume propriu o acțiune în vederea recuperării creanțelor bugetare

În cazul unei datorii la bugetul general consolidat al statului, doar Statul are calitatea de creditor și este îndreptățit să formuleze o acțiune oblică pentru partajarea unui bun asupra căruia este coproprietar debitorul, iar nu Administrația Județeană a Finanțelor Publice.

”Prin sentința civilă nr. x, pronunțată de Judecătoria Timișoara, la data de 28.10.2015, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, împotriva pârâților TL și TA,

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art. 32 alin.1 lit.b Cod Procedură Civilă, una dintre condițiile esențiale pentru promovarea oricărei acțiuni în justiție o reprezintă calitatea procesuală, care, în conformitate cu art.36 Cod Procedură Civilă, rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Reclamanta a înțeles să solicite partajarea unor imobile bunuri comune ale pârâților, uzând de acțiunea oblică, susținând să este îndreptățită să solicite, pe calea acțiunii oblice, partajul imobilelor în litigiu, deoarece are față de pârâtă o creanță certă, lichidă și exigibilă, înscrisă în titlurile executării anexate cererii de chemare în judecată (filele 26-57 dosar fond), dintre care unele au fost emise în anul 2010 și în anul 2011, până la data de 01.10.2015, pentru creanțe scadente anterior acestei date (filele 26-34 dosar fond), iar celelalte au fost emise după data de 01.10.2011, până în 10.07.2014, pentru creanțe scadente ulterior acestei date.

Așa fiind, față de prevederile art.116 din Legea nr.71/2011, în privința creanțelor devenite scadente anterior datei de 01.10.2011, când a intrat în vigoare noul cod civil, acțiunea oblică formulată de reclamantă este supusă dispozițiilor vechiului cod civil, pentru ca în privința creanțelor devenite scadente ulterior datei de 01.10.2011, când a intrat în vigoare noul cod civil, acțiunea oblică formulată de reclamantă este supusă dispozițiilor noului cod civil.

Conform art.974 din vechiul cod civil, creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.

Potrivit art.1560 din noul cod civil, creditorul a cărui creanță este certă, lichidă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului său, atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite, creditorul neputând, însă, exercita drepturile și acțiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului.

Citeste mai mult  Dezlegare chestiune de drept. Decizia de concediere poate fi revocată până la data comunicării acesteia către salariat

Așadar, o acțiune de partaj, care nu are caracter strict personal, poate fi, într-adevăr, formulată, și sub incidența vechiul cod civil și sub incidența noului cod civil, de către un creditor al cărui debitor este coproprietar al bunului a cărui împărțeală se solicită.

Exercitarea acțiunii oblice, prin care se solicită partajarea unui bun, o poate face, așa cum rezultă din prevederile art.974 din vechiul cod civil, dar și din art.1560 din noul cod civil, doar creditorul debitorului coproprietar al bunului supus partajului.

În cazul de față, reclamanta, așa cum a arătat în cererea de chemare în judecată, a solicitat partajarea unor imobile, bunuri comune ale pârâților, prin atribuirea lor pârâtei, în vederea continuării executării silite, prin urmărirea imobilelor, pentru realizarea unei creanțe rezultate dintr-un raport juridic fiscal, specificând că pârâta are o datorie certă, lichidă și exigibilă față de bugetul general consolidat al statului, conform titlurilor executorii depuse la dosar.

Conform art.17 al.1 din OG nr.92/2003, republicată, subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, definite potrivit Legii administrației publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport, pentru ca, la alin.3 al art.17 din OG nr.92/2003, republicată, să se prevadă că statul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică. Art.25 din OG nr.92/2003, republicată, prevede, la rândul său, că, în raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanță fiscală prevăzute la art.21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația corelativă de plată a acestor drepturi.

După cum însăși reclamanta a arătat, în cererea introductivă de instanță, debitul datorat de pârâtă îl reprezintă datorii din venituri din activități independente și accesoriile aferente acestora și diferențe de impozit de regularizat, care, potrivit dispozițiilor codului fiscal (Legea nr.571/2003, modificată și completată) constituie venituri la bugetul de stat.

Citeste mai mult  Răspunderea pentru ruperea logodnei. Suportarea cheltuielilor efectuate pentru contractarea căsătoriei

Așadar, în cazul de față, fiind vorba de o datorie față de bugetul general consolidat al statului, este mai mult decât evident că numai Statul poate avea calitatea de creditor al pârâtei, și, ca urmare, numai Statul este îndreptățit să formuleze o acțiune oblică pentru partajarea unui bun asupra căruia este coproprietar pârâta.

Reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș a formulat acțiunea în nume propriu, în partea introductivă a cererii de chemare în judecată, arătând că formulează acțiunea în calitate de creditor bugetar față de debitorul bugetar TLI, însă, așa cum s-a mai arătat, reclamanta nu are calitatea de creditor bugetar. De altfel, și în motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta, în mod repetat, a menționat că are calitatea de creditor bugetar al pârâtei. Însă, în cazul de față, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș nu are calitatea de creditor bugetar, ci doar Statul, a cărui reprezentare o asigură Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică. Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș nu a formulat acțiunea ce face obiectul acestui dosar în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitate de reprezentant al Satului, ci, așa cum s-a mai arătat, în nume propriu, arogându-și calitatea de creditor bugetar. Nicăieri în conținutul cererii de chemare în judecată, reclamanta nu a făcut mențiune despre faptul că Statul ar avea calitatea de creditor, în schimb, așa cum s-a mai arătat, a menționat că ea este cea care are calitatea de creditor bugetar. Nu trebuie făcută confuzie, însă, între creditorul raportului juridic fiscal și organul fiscal de executare, conform codului de procedură fiscală (OG nr.92/2003, republicată).

Față de cele ce preced, reținând că reclamanta nu are calitatea de creditor bugetar al pârâtei, pentru a putea uza de acțiunea oblică reglementată de art.974 din vechiul cod civil și de art.1560 din noul cod civil, prima instanță, găsind întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, văzând și art.248 al.1 Cod Procedură Civilă, în conformitate cu care „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”, a admis excepția și, ca urmare, în baza art.40 Cod Procedură Civilă, în conformitate cu care sancțiunea care intervine în cazul lipsei calității procesuale active este respingerea cererii ca fiind făcută de o persoană fără calitate, a respins acțiunea reclamantei, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Citeste mai mult  Infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti (art. 287 alin. 1 lit. g Cod penal). Elemente constitutive

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, solicitând schimbarea ei în tot, în sensul admiterii cererii de partajare (…)

În drept apelul a fost întemeiat pe prevederile art.466 și următoarele Cod Procedură Civilă, O.G. nr.92/2003 Cod Procedură Fiscală.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul a constatat că apelul este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse.

Reclamanta apelantă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, a investit Judecătoria Timișoara, pe calea acțiunii oblice, cu soluționarea cererii de partaj judiciar a imobilelor proprietatea devălmașă a pârâților intimați TLI și TA, în vederea recuperării creanței bugetare deținută împotriva pârâtei intimate TLI.

Critica adusă soluției dată de prima instanță excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, nu a putut fi primită.

Reclamanta prin apelul declarat, consideră în mod greșit că lipsa calității procesuale active ar fi determinată de lipsa personalității juridice, cu toate că din considerentele deciziei atacate rezultă clar că aceasta (excepția) a fost atrasă de împrejurarea că doar statul are calitatea de creditor bugetar, iar nu Administrația Județeană a Finanțelor Publice, aceasta din urmă putând avea doar calitatea de reprezentant în baza mandatului emis de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Prin urmare, în absența unui mandat în vederea promovării acțiunii de partaj din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitate de reprezentant al statului și în condițiile formulării cererii de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, în nume propriu, corect prima instanță a constatat lipsa calității procesuale active, hotărârea fiind legală și temeinică și pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art.480 alin.1 Cod de Procedură Civilă, va fi respins ca nefondat apelul.” (Tribunalul Timiș, Decizia civilă nr. 473/2016, www.rolii.ro)

Cuvinte cheie: > >