Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I Civilă a sesizat ÎCCJ- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (preluat de art.483 alin.(2) Cod procedură civilă) din categoria cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, cu privire la care legea prevede că hotărârile judecătoreşti nu sunt supuse recursului, fac parte numai acţiunile întemeiate pe art.538 Cod procedură penală sau şi cele întemeiate pe art.539 Cod procedură penală?
În conținutul sesizării se arată că instanța supremă nu a statuat dacă cererile având ca obiect plata despăgubirilor ca urmare a privării nelegale de libertate, formulate în temeiul art. 539 Cod procedură civilp, se subsumează categoriei ”cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare”, în privința căreia legea prevede, conform dispozițiilor art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013 (preluat de art. 483 alin. 2 Cod procedură civilă), că hotărârile judecătorești nu sunt supuse recursului.
Prin cele două articole (art. 538 și art. 539) din Codul de procedură penală, sunt reglementate două categorii de situații, cu trăsături specifice, în care o persoană poate solicita despăgubiri, conform procedurii speciale, dar hotărârile exceptate de la controlul judiciar exercitat pe calea recursului, conform art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013, respectiv art. 483 alin. 2 Cod procedură civilă, sunt doar cele pronunțate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, indiferent de valoarea despăgubirilor pretinse.
Hotărârile pronunțate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin măsura privării nelegale de libertate sunt exceptate de la controlul recursului numai dacă valoarea despăgubirilor se situează sub limita valorii de 200.000 lei, în prima instanță, conform deciziilor Curții Constituționale nr. 369/2017 și nr. 454/2018.
Completul care a formulat sesizarea apreciază că, litigiile având ca obiect plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral ca urmare a privării nelegale de libertate, întemeiate pe dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală, nu se circumscriu cazurilor de ”eroare judiciară”, care dau dreptul la repararea pagubei potrivit art. 538 Cod procedură civilă. Drept urmare, hotărârile exceptate de la controlul judiciar exercitat pe calea recursului, conform art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013, respectiv art. 483 alin. 2 Cod procedură penală, sunt doar cele pronunțate în cererile formulate în baza art. 538 Cod de procedură penală privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare.
Semnalând diferența între cazurile de eroare judiciară și cele de privare nelegală de libertate, despăgubirile solicitate ca urmare a privării nelegale de libertate, întemeiate pe dispozițiile art. 539 din Codul procedură penală, nu se circumscriu categoriei ”prejudiciilor cauzate prin erori judiciare”, în sensul celor prevăzute în curpinsul art. 538 Cod procedură penală, se conchide în sesizare.
Cuvinte cheie: dezlegare chestiune de drept > eroare judiciara > privare nelegala de libertate
