Aplicabilitatea art. 539 CPP în ipoteza în care privarea nelegală de libertate a avut loc după pronunțarea unei hotărâri de condamnare

28 octombrie 2019 Drept Penal

Curtea de Apel Bacău a sesizat ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: ” – dacă art. 539 Cod procedură penală se referă doar la măsurile preventive privative de libertate sau şi la caracterul nelegal al arestării unei persoane ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare,

– iar în caz afirmativ, dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.539 al.2 Cod procedură penală, caracterul nelegal al arestării unei persoane ulterior rămânerii definitive a hotărârii, judecătoreşti de condamnare trebuie să fie constatat explicit prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată investită cu judecata cauzei penale şi dacă prin sintagma hotărâre definitivă a instanţei de judecată investită cu judecata cauzei se include şi hotărârea pronunţată în soluţionarea  unui recurs în casaţie.” 

Problema de drept prezintă dificultate întrucât deciziile pronunțate până acum de ÎCCJ s-au referit la caracterul nelegal al măsurilor preventive, sintagma ”cursul procesului penal” din cuprinsul art. 539 CPP fiind examinată din perspectiva fazei de urmărire și a fazei de judecată finalizată prin hotărâre definitivă de achitare sau de condamnare, fiind analizat dreptul la reparații pentru prejudicii derivate din privarea nelegală de libertate care a avut loc până la momentul pronunțării hotărârii definitive de achitare sau condamnare.

Citeste mai mult  CCR. Neconstituționalitate a dispozițiilor vizând subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor în interpretarea dată de ÎCCJ

Cu privire la prima întrebare, opinia completului de judecată care a decis sesizarea ÎCCJ este în sensul că, având în vedere că hotărârea definitivă în baza căreia se pretinde caracterul nelegal al arestării a fost casată în calea extraordinară de atac a recursului în casație fiind trimisă cauza spre rejudecarea apelului, prevederile art. 539 alin. (1) CPP se referă și la caracterul nelegal al arestării unei persoane ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, perioada de privare de libertate invocată de către reclamantă producându-se tot în cursul procesului penal, acesta finalizându-se prin pronunțarea celei de-a doua hotărâri din apel. Acceptarea acestei teze implică un răspuns afirmativ și la cea de-a doua întrebare, întrucât numai prin admiterea recursului în casație s-a pierdut caracterul definitiv al hotărârii penale și s-a rejudecat apelul, ceea ce a determinat ca perioda de detenție cuprinsă între cele două hotărâri din apel (definitive) să se situeze în sfera fazei judecății. Un răspuns negativ la cea de-a doua întrebare, face ca perioada în care reclamanta a fost privată de libertate să se situeze în faza executării hotărârii instanței penale, instanța de apel apreciind că și în această ipoteză suntem ”în cursul procesului  penal”, trimiterea legislativă fiind efectuată la toate cele 4 faze ale procesului penal.

Citeste mai mult  CCR. Prelungirea controlului judiciar de către procuror, constituțională doar dacă inculpatul este audiat

Cu privire la cea de-a doua întrebare, opinia completului de judecată este în sensul că, în interpretarea și aplicarea art.539 alin. (2), caracterul nelegal al arestării unei persoane ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare trebuie să fie constatat explicit prin hotărâre definitivă a instanței de judecată învestită cu judecata cauzei penale, iar prin sintagma ”hotărâre definitivă” a instanței de judecată învestită cu judecata cauzei se include și hotărârea pronunțată în soluționarea unui recurs în casație.

Cuvinte cheie: > > >