Aplicarea amenzii judiciare pentru introducerea unei plângeri contravenționale la o instanța necompetentă

Introducerea plângerii contravenționale, cu bună-știiință, la o instanță necompetentă, se sancționează cu amenda prevăzută de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) Cod de procedură civilă.

Extras din considerentele sentinței Judecătoriei Oradea:

”În fapt , prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor BHX nr. xxxxxx încheiat la data de 14.11.2019 de către agentul constat ator din cadrul IPJ Satu-Mare, petentul fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1305 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 9 0 de zile , reținându-se în sarcina sa că în data de 14.11.2019, ora 18:20, în localitatea Drăgușeni, pe DN10, petentul a condus autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, cu viteza de 103 km/h pe sector de drum cu limita de viteză maximă admisă de 50 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. MAI 41312. Totodată, s-a reținut că nu a avut aplicat semnul distinctiv de începător, având vechime de sub un an în calitate de conducător auto.

În drept , potrivit prevede rilor art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 „ plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. ”, iar conform art. 129 alin. (2) pct. 3 C .pr.civ. necompetența este de ordine publică (…) în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura .

În speță, din chiar cuprinsul procesul-verbal de contravenție contestat reiese că locul săvârșirii faptei contravenționale reținute de către intimat în s arcina petentului este localitatea Drăgușeni, județul Satu Mare, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Satu-Mare, conform prevederilor H.G. nr. 337/1993 .

Citeste mai mult  Prezentarea sub o identitate falsă lucrătorului de poliție cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție. Consecințe juridice

În consecință , instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Oradea, invocată de intimat prin întâmpinare, și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare .

Totodată, raportat la faptul că plângerea a fost formulată prin avocat, petentul beneficiind deci de asistență juridică, precum și faptul că în cuprinsul procesului-verbal se specifica în mod clar și expres că plângerea se depune la Judecătoria Satu Mare, instanța apreciază că petentul a înregistrat cu rea credință și în mod netemeinic plângerea la Judecătoria Oradea , deși știa că această instanță nu este competentă, cu scopul de a prelungi termenele de soluționare, ca urmare a existenței obligației în sarcina instanței de declina cauza spre soluționare instanței competente material și teritorial.

Mai mult, având în vedere că și domiciliul petentului se află tot în circumscripția teritorială a Judecătoriei Satu Mare, petentul nu poate justifica în mod rezonabil introducerea prezentei plângeri la Judecătoria Oradea, instanță necompetentă teritorial, fiind astfel evidentă reaua credință a petentului, care a urmărit tergiversarea soluționării prezentei plângeri contravenționale, pentru a profita de efectul suspendării sancțiunilor dispuse prin procesul verbal de contravenție pe durata soluționării plângerii contravenționale.

Instanța mai constată și faptul că sancțiunea contravențională a fost aplicată de către un agent constatator din cadrul I.P.J. Satu Mare, iar pe portalul instanței localitatea Drăgușeni figurează în mod corect ca fiind în circumscripția Judecătoriei Satu Mare.

Citeste mai mult  Retractarea renunțării la judecată

Astfel, instanța nu poate identifica nicio justificare nerezonabilă pentru ca petentul să fi introdus plângerea contravențională pe rolul Judecătoriei Oradea, instanță vădit necompetentă din punct de vedere teritorial, alta decât aceea de a beneficia de efectul suspensiv al formulării plângerii contravenționale inclusiv cu privire la sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, fiind așadar flagrantă reaua-credință a acestuia în modul de exercitare a dreptului procesual de a formula plângere contravențională împotriva actului sancționator, petentul nesocotind consecințele generate, respectiv încărcarea instanțelor de judecată și consumarea resurselor financiare și de timp, în detrimentul soluționării altor cauze .

În consecință , în baza art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C.pr.civ. urmează a aplica petentului o amendă judiciară în cuantum de 300 lei, sancțiune orientată spre minimul special prevăzut de lege, cu scopul de a atrage atenția acestuia asupra bunei credințe cu care trebuie să fie exercitate drepturile procesuale. Liberul acces la justiție nu trebuie interpretat ca un drept absolut în sensul că odată recunoscut i se permite petentului să ignore orice alte obligații in legătură cu justiția, acțiunea trebuind formulată potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscută de lege, iar nu pentru satisfacerea unor interese nelegitime ale părților. (Judecătoria Oradea, Sentința civilă nr. 832 din 27 februarie 2020, www.rolii.ro)

Cu privire la acest subiect, facem cunoscută opinia INM prezentată cu prilejul întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel (Timișoara, 05-06 martie 2020):

Citeste mai mult  Reducerea pensiei de întreţinere a minorului stabilită prin convenţie notarială

”Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa, cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei, introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice.

Reaua-credință în formularea plângerii contravenționale și caracterul vădit neîntemeiat al acesteia constituie chestiuni lăsate la aprecierea instanței, în funcție de circumstanțele particulare ale pricinii. Depunerea plângerii contravenționale, cu bună-știiință, la o instanță necompetentă, nu se sancționează cu amenda prevăzută de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., din moment ce abaterea nu vizează caracterul neîntemeiat al plângerii contravenționale.

În concluzie, opinia I.N.M. este aceea că reaua-credință în formularea plângerii contravenționale și caracterul vădit neîntemeiat al acesteia constituie chestiuni lăsate la aprecierea instanței, în funcție de circumstanțele particulare ale pricinii. Depunerea plângerii contravenționale, cu bună-știiință, la o instanță necompetentă, nu se sancționează cu amenda prevăzută de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., din moment ce abaterea nu vizează caracterul neîntemeiat al plângerii contravenționale.”

Cuvinte cheie: > >