Asigurarea civilă obligatorie. Efectele împăcării reprezentanților legali ai minorului cu autorul accidentului în faza de urmărire penală

17 iunie 2016 Drept Civil Jurisprudenta

”Principala problemă ce se ridică în cauză este aceea de a stabili dacă acţiunea în pretenţii a reclamantei, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul material şi moral suferit ca urmare a accidentului de circulaţie a cărui victimă a fost, mai poate fi primită în condiţiile în care, cu ocazia cercetărilor penale care au fost efectuate cu privire la accident, reprezentanţii legali ai minorei s-au împăcat cu autorul accidentului.

Este adevărat că, potrivit art. 132 Cod penal, în vigoare la data producerii accidentului, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală şi stinge acţiunea civilă.

În procesul penal, împăcarea părţilor poate interveni fie în faza de urmărire penală, ocazie cu care procurorul, prin rezoluţie, dispune neînceperea sau încetarea urmăririi penale, după caz, fie în faza de judecată când, prin hotărâre, instanţa penală dispune încetarea procesului penal. Prin urmare, împăcarea părţilor nu operează de drept, ci ea trebuie constată printr-un act procedural, respectiv o rezoluţie a procurorului sau o hotărâre judecătorească, în funcţie de momentul la care a intervenit.

Citeste mai mult  Amendă pentru injurii la adresa unor persoane. Dovada titularului contului de Facebook

Se pune problema de a şti, în aceste condiţii, care este raportul sau, mai precis, care sunt efectele rezoluţiei procurorului şi, respectiv, ale hotărârii instanţei penale, pe de o parte, asupra acţiunii civile în despăgubiri, pe de altă parte.

În acest sens, art. 22 alin. 1 Cod procedură penală, în vigoare la data producerii accidentului, prevede că „hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia”.

Faţă de prevederile imperative ale textului legal mai sus citat, care fac referire strictă la „hotărârea definitivă a instanţei penale”, concluzia logică este aceea că, în cazul în care procurorul este acela care a dispus încetarea urmăririi penale sau neînceperea acesteia, indiferent de motiv (deci, inclusiv în situaţia în care se ia act de împăcarea părţilor), soluţia adoptată de el nu are autoritate de lucru judecat, astfel încât o acţiune civilă având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru pagubele suferite prin accident este posibilă, fără a se putea invoca împrejurarea că a intervenit împăcarea părţilor, câtă vreme ea nu a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă de încetare a procesului penal pe acest considerent, în sensul art. 22 Cod procedură penală.

Citeste mai mult  Anulare proces verbal de control întocmit de ITM. Relevanța momentului efectuării instructajului la locul de munca sub aspectul încheierii contractului individual de muncă

Cum, în speţă, împăcarea reprezentanţilor legali ai minorei reclamantei cu intervenientul forţat a intervenit în faza cercetărilor penale, procurorul dispunând neînceperea urmăririi penale faţă de acesta din urmă pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă din culpă, rezoluţia adoptată de acesta nu are nici un fel de autoritate în faţa instanţei civile care judecă acţiunea în despăgubire promovată de victima accidentului.

În plus, din conţinutul declaraţiilor date de părinţi rezultă în mod clar că ambii părinţi au precizat expres faptul că urmează să se judece cu societatea de asigurări pentru a plăti despăgubirile civile rezultate în urma accidentului, ceea ce nu echivalează cu o împăcare totală pe latura civilă şi cu renunţarea la dreptul de a pretinde despăgubiri.

Raporturile juridice dintre societatea de asigurare şi asigurat au la bază o solidaritate tacită, stabilită prin convenţie, solidaritate care dă dreptul persoanei păgubite prin producerea accidentului de a pretinde, în baza art. 157 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 despăgubiri, atât de la cel răspunzător de producerea acestuia, cât şi direct de la asiguratorul de răspundere civilă.

Citeste mai mult  Reprezentarea persoanei juridice prin avocat. Condiții privind împuternicirea avocațială

Un ultim argument vizează problema valabilităţii declaraţiei de renunţare la daunele morale şi materiale, dată de părinţi, contrar interesului superior al minorei, ce rămâne cu un handicap grav permanent şi fără posibilităţi materiale protezare pe durata vieţii. Prin consecinţele sale, acest act are caracter de dispoziţie, ce pentru a fi valabil ar fi trebuit încheiat de reprezentantul legal al minorei, chiar cu încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare, în condiţiile în care afectează grav interesul superior al copilului.

Din aceste considerente, în mod corect a fost respinsă excepţia de inadmisibilitate a acţiunii.” (Curtea de Apel Galați, Decizia civilă nr. 13/A din 29 ianuarie 2016, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >