Aspecte juridice privind infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

13 februarie 2017 Drept Penal

Potrivit art.9 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiune de evaziune fiscală ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

”În accepţiunea legii, acţiunea de ascundere se poate realiza în fapt prin întocmirea sau deţinerea de documente false privind provenienţa, apartenenţa sau circulaţia bunului. Ca atare elementul material al acestei infracţiuni constă în sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. În cazul acestei infracţiuni, fapta ilicită, ce caracterizează latura obiectivă constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Sub aspectul formei de vinovăţie infracţiunea se comite dosar cu intenţie directă calificată de scop.

Infracţiunea are ca element material al situaţiei premisă existenţa unei obligaţii legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activităţi prestate sau bunuri deţinute. Omisiunea plăţii unei taxe datorate nu constituie infracţiunea de evaziune fiscală, dacă bunul sau sursa impozabilă nu au fost ascunse. În acest caz ia naştere pentru cel care nu a efectuat plata doar obligaţia de plată a taxei respective, nu şi răspunderea penală.

Citeste mai mult  Condițiile admiterii cererii de redeschidere a procesului penal

Atunci când o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de T.V.A., evaziunea fiscală există doar dacă bunul sau sursa impozabilă au fost ascunse.

Înalta Curte a arătat că în ceea ce priveşte nedeclararea veniturilor unei persoane fizice, trebuie făcută distincţia între veniturile pentru care există obligaţia declarării cât şi aceea a evidenţierii şi veniturile pentru care există doar obligaţia declarării. Pentru veniturile pentru care există atât obligaţia evidenţierii cât şi a obligaţia declarării, în cazul nedeclarării acestora vor putea fi îndeplinite doar elementele constitutive ale infracţiunii reglementate de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, fără a se putea reţine un concurs de infracţiuni între cea prevăzută Ia art. 9 lit. a) şi cea de la art. 9 lit. b).

Dacă veniturile au fost evidenţiate în actele contabile sau în alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, atunci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. a), deoarece nu se poate spune că s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile în condiţiile în care organele fiscale pot lua la cunoştinţă de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului. (…) În cazul veniturilor pentru care există doar obligaţia declarării, cum ar fi cea de plătitor TVA, dacă acestea nu au fost declarate vom putea fi în prezenţa infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.” (ICCJ, Secția penală, Decizia nr. 385A/28 octombrie 2015, www.scj.ro)

Fapta inculpatei care s-a sustras de la plata impozitului datorat la bugetul de stat, nedeclarând organelor fiscale competente sumele de bani încasate cu titlu de venituri din închirierea bunului imobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. (Tribunalul Brăila, Sentința penală nr. 168/4 octombrie 2016, www.rolii.ro; definitivă prin neapelare)

Aplicarea cotei TVA doar asupra marjei de profit din revânzare și nu asupra întregului preț de vânzare nu poate fi incadrata in disp art 9 alin 1 lit a din Legea 241/2005, fapta ilicita ce caracterizeaza latura obiectiva a acestei infractiuni, constand in ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile neregasindu-se in speta de fata, de vreme ce nu există alte încălcări ale legislației contabile sau financiar-fiscale care să atragă răspunderea penală, iar toate achizițiile intracomunitare, revânzările, sau sumele plătite ori încasate au fost evidențiate în actele contabile și celelalte documente legale ale societății. (Tribunalul Argeș, Încheierea nr. 905/2015, www.rolii.ro)

”Fapta de a produce tutun prelucrat, ca produs accizabil care intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut în Legea nr. 227/2015, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar nu şi elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât norma prevăzută în art. 452 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 reprezintă o normă cu caracter special în raport cu art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, normă cu caracter special care incriminează o formă de ascundere a bunului sau a sursei impozabile ori taxabile, în scopul sustragerii de la plata accizei, prin producerea tutunului prelucrat în afara unui antrepozit fiscal autorizat.” (ICCJ, Secţia penală, Decizia nr. 129/A din 30 martie 2016, www.scj.ro)

Cuvinte cheie: >