Bun modificat în scopul săvârșirii unei fapte penale vs. bun a cărui deținere este interzisă de lege

20 august 2019 Drept Penal

Un bun modificat în scopul săvârșirii unei fapte penale nu se confundă cu un bun a cărui deținere este interzisă de lege, potrivit Comisiei de soluționare a contestațiilor – Drept penal care a respins contestațiile formulate la baremul de notare la concursul de admitere în magistratură din 2019 cu privire la următoarea întrebare:

În ipoteza în care un bun a fost modificat în scopul comiterii unei infracțiuni:

A. Bunul respectiv nu va putea fi confiscat dacă nu a fost folosit efectiv la comiterea faptei;
B. Dacă bunul aparține unui terț care nu a cunoscut scopul folosirii, se va confisca de la făptuitor echivalentul în bani al bunului, fără a interesa disproporția vădită intre valoarea sa și natura și gravitatea faptei;
C. Acesta va face obiectul confiscării doar dacă nu servește la despăgubirea persoanei vătămate prin comiterea faptei la care a fost folosit;

Răspuns: B

Comisia de soluționare a contestațiilor arată că săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală prin folosirea unui bun modificat anume în acest scop atrage luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a bunului respectiv în întregime sau a echivalentului său în bani, fără a mai avea relevanță eventuală disproporție dintre valoarea bunului și natura și gravitatea faptei. Soluția este prevăzută expres de dispozițiile art. 112 alin. 2 teza a II-a coroborat cu art. 112 alin. 3 Cod penal și are ca rațiune înlăturarea stării de pericol ce rezultă din simplă deținere a unui bun ale cărui particularități structurale au fost modificate sau adaptate în scopul comiterii de infracțiuni. Ipoteza speței reflectă, așadar, o permisă distinctă de cea prevăzută de art. 112 teza I Cod penal, în care bunul nu este supus unor operațiuni de modificare sau adaptare, numai în cazul acestuia din urmă având relevanță eventuala disproporție dintre valoarea sa și natura ori gravitatea faptei. Un bun modificat în scopul săvârșirii unei fapte penale nu se confundă cu un bun a cărui deținere este interzisă de lege. În primul caz, urmare a modificărilor aduse, bunul supus confiscării nu își mai păstrează caracteristicile structurale, iar interdicția de a-l deține are ca scop preîntâmpinarea stării de pericol, astfel create, pe când, în cel din urmă caz, bunul își păstrează intacte natura si particularitățile, interdicția de a-l deține derivând din lege, în considerarea regimului său special.

Cuvinte cheie: >