CCR. Dispoziții privind interzicerea concedierii liderilor sindicali, neconstituționale

23 noiembrie 2016 Drept Civil

Miercuri, 23 noiembrie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr.62/2011 formulată de Guvern şi a constatat că dispozițiile sunt neconstituţionale, încălcând art.16, art.41, art.44 şi art.147 alin.(4) din Constituţie.

Prevederile contestate de Guvern au următorul conținut: ”Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organelede conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate…..”

Curtea a reţinut că reglementarea criticată consacră o protecție împotriva concedierii a persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pentru alte motive decât activitatea efectiv desfășurată în această calitate, respectiv, cât priveşte aceste din urmă motive, pentru o durată ce depăşeşte durata mandatului.

Citeste mai mult  Motive ce pot fi invocate pe calea contestației la executare

Or, protecția persoanelor alese în funcții de conducere ale sindicatelor trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată, astfel cum Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr.814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, ale cărei considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, în prezenta cauză.

Cuvinte cheie: >