CCR. Dispozițiile privind redeschiderea urmăririi penale de către procurorul ierarhic superior, constituționale

11 noiembrie 2016 Drept Penal

În Monitorul Oficial cu numărul 902 din 9 noiembrie 2016 a fost publicată Decizia CCR nr. 456/2016 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Prevederile art. 335 alin. (1) Codul de procedură penală au următorul cuprins: „Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător”.

”Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în fapt, prin Rezoluţia nr. 426/P/2010 din 20 decembrie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a dispus, conform art. 209 şi 228 din Codul de procedură penală din 1968 raportat la art. 10 lit. a) şi f) din acelaşi cod, neînceperea urmăririi penale faţă de autorul excepţiei. Împotriva acestei rezoluţii a fost formulată plângere, care a fost soluţionată, f i ind respinsă, prin Rezoluţia nr. 73/11/2011 din 7 februarie 2011 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Împotriva acesteia din urmă, a fost formulată plângere, care, la rândul său, a fost respinsă, prin Sentinţa penală nr. 71/17 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara. La data de 26 mai 2015, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a infirmat Rezoluţia nr. 426/P/2010 din 20 decembrie 2010, a dispus redeschiderea urmăririi penale, conform art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, invocând neobservarea de către procurorul emitent a unor aspecte ale cauzei reflectate în actele existente la dosar şi a solicitat judecătorului de cameră preliminară confirmarea acestei soluţii, conform art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Referitor la critica de neconstituţionalitate astfel formulată, Curtea reţine că (…)legiuitorul a înţeles să supună redeschiderii urmăririi penale, conform art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală toate soluţiile de clasare, inclusiv cele rămase definitive, conform art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, în măsura în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia clasării constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea.

Citeste mai mult  CCR: Limitarea mijloacelor de probă în procedura de cameră preliminară, neconstituțională

Curtea constată că, într-adevăr, în aplicarea dispoziţiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, legiuitorul nu a procedat la definirea expresă a noţiunii de „împrejurare pe care se întemeia clasarea”. Cu toate acestea, Curtea reţine că împrejurările pe care poate fi întemeiată soluţia clasării sunt enumerate de către legiuitor, în mod expres şi limitativ, prin dispoziţiile art. 315 alin. (1) din Codul de procedură penală, aşa încât aprecierea lipsei existenţei acestei împrejurări este, de fapt, o problemă de aplicare a legii de către procurorul ierarhic superior celui care dispune soluţia clasării, şi nu o problemă de constituţionalitate.

Referitor la sfera noţiunii de „autoritate de lucru judecat”, Curtea reţine că aceasta este prevăzută în Codul de procedură penală în vigoare, prin reglementarea, la art. 6 din acest cod, printre principiile şi limitele aplicării legii procesual penale, a principiului Ne bis in idem, potrivit căruia, nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică. (…)

Curtea constată că, în situaţia invocată de autorul excepţiei, atribuţia procurorului ierarhic superior de a dispune redeschiderea urmăririi penale în situaţia preexistenţei unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, pronunţată conform art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, de respingere a plângerii formulate împotriva soluţiei procurorului ierarhic superior prin care acesta a respins plângerea împotriva soluţiei de clasare dispusă de procurorul care a controlat şi a supravegheat urmărirea penală, nu echivalează cu încălcarea autorităţii de lucru judecat, întrucât exercitarea acestui drept presupune descoperirea unor elemente noi ale cauzei, de natură a justifica emiterea ordonanţei de redeschidere.

Citeste mai mult  Camera preliminară. Asistenţă juridică obligatorie exercitată de un singur apărător pentru mai mulţi inculpaţi

Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală constituie aplicarea de către legiuitor a principiului aflării adevărului, prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală, ce are la bază imperativul înfăptuirii justiţiei, dar şi a principiului constituţional al controlului ierarhic specific activităţii procurorilor, prevăzut la art. 132 alin. (1) din Constituţie.

Curtea constată, de asemenea, că, în cazul redeschiderii urmăririi penale de către procurorul ierarhic superior, în condiţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, procedura judiciară continuă prin aplicarea prevederilor art. 335 alin. (4) – (5) din acelaşi cod. (…) Curtea constată că, după confirmarea redeschiderii, în etapa urmăririi penale, se procedează conform art. 307-319 din Codul de procedură penală, la aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, la punerea în mişcare a acţiunii penale, la extinderea urmăririi penale sau la schimbarea încadrării juridice, precum şi la înştiinţarea despre clasare, despre renunţarea la urmărirea penală şi despre continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului şi despre dreptul de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală. Totodată, plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluţionează cu respectarea contradictorialităţii şi oralităţii, ca elemente esenţiale ale egalităţii armelor şi ale dreptului la un proces echitabil, Curtea statuând, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, că dispoziţiile procesual penale ce normează în această materie trebuie să prevadă posibilitatea părţilor, subiecţilor procesuali principali şi procurorului de a dezbate, în mod efectiv, observaţiile depuse judecătorului de cameră preliminară, pentru realizarea acestor garanţii fiind necesară citarea lor.

De asemenea, Curtea reţine că, dacă, în urma efectuării urmăririi penale reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul, este trimis în judecată, acesta va beneficia de judecarea cauzei sale conform procedurii de cameră preliminară, prevăzute la art. 342-348 din Codul de procedură penală, iar apoi potrivit celei de judecată, prevăzută la art. 349-470 din Codul de procedură penală, proceduri ce oferă garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. Cu privire la procedura în cameră preliminară, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea a statuat că, din perspectiva exigenţelor dreptului la un proces echitabil, trebuie să se permită participarea procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară.

Citeste mai mult  RIL admis. Retractarea consimțământului exprimat de inculpat la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției

Referitor la susţinerea autorului excepţiei, conform căreia dreptul procurorului ierarhic superior de a solicita redeschiderea urmăririi penale, în ipoteza juridică invocată în prezenta cauză, este nelimitat în timp, Curtea constată că dreptul organelor judiciare de a redeschide urmărirea penală nu poate fi exercitat sine die, ci doar până la data împlinirii prescripţiei speciale a răspunderii penale, conform prevederilor art. 155 alin. (4) din Codul penal.

Pentru aceste considerente, Curtea reţine că suspectul sau, după caz, inculpatul beneficiază, pe parcursul urmăririi penale, după redeschidere, de toate garanţiile procesuale specifice accesului liber la justiţie, prevăzut la art. 21 din Constituţie. Totodată, acesta are la dispoziţie căile de atac necesare în vederea apărării intereselor sale procesuale, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 129 din Constituţie.

De altfel, Curtea constată că dreptul procurorului ierarhic superior de a infirma ordonanţa de clasare, ca urmare a constatării inexistenţei împrejurării pe care s-a întemeiat această soluţie, conform art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, constituie o aplicare a dispoziţiilor art. 132 alin. (1) din Constituţie, ce reglementează desfăşurarea activităţii procurorilor potrivit principiului controlului ierarhic.”

Cuvinte cheie: >