CCR. Restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță

14 aprilie 2020 Drept Civil

În Monitorul Oficial cu numărul 301 din 10 aprilie 2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 860/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, dispoziții având următoarea redactare: „Reprezentarea convențională a persoanelor fizice – (1) […]. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.”

În motivare, Curtea arată că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate și că a constatat că ”limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune concluzii în instanță în numele părții doar prin intermediul unui avocat, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Curtea a reținut, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție și nici a dreptului la apărare, întrucât mandatarul păstrează posibilitatea de a formula cereri, de a ridica excepții, de a propune probe în tot cursul procesului, precum și de a depune concluzii scrise, iar partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată.”

Citeste mai mult  Diferenţa dintre arvună şi avans

Totodată, subliniază judecătorii CCR că,”prin alin. (2) al art. 83, legiuitorul a oferit și posibilitatea de a pune concluzii orale în fața instanțelor judecătorești acelui mandatar care, fără să fie avocat, este licențiat în drept și, în același timp, este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea reprezentată. De altfel, prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiție, reglementând reprezentarea convențională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. Faptul că persoana care consideră necesar să apeleze la justiție pentru apărarea unor drepturi sau interese proprii nu este obligată să efectueze exclusiv personal acest demers reprezintă o înlesnire pe care legiuitorul a conceput-o în scopul asigurării unor mijloace efective și eficiente de transpunere în practică a dispozițiilor art. 21 din Constituție. În același timp, modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului de a pune concluzii orale în fața instanței nu reprezintă altceva decât o garanție pentru realizarea dreptului garantat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanței acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil.”

Cuvinte cheie: > > > > >