Group 1

CEDO. Cauza Cazan împotriva României. Tratament degradant aplicat unui avocat de către un polițist

6 aprilie 2016 CEDO

Marti, 5 aprilie 2016, in hotararea pronuntata in cauza Cazan impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat, in unanimitate, ca a fost incalcat art. 3 din Conventie atat sub aspect material cat si sub aspect procedural.

Reclamantul s-a plans, in special, ca a fost insultat si agresat la sediul politiei de catre un politist, in timp ce reprezenta in calitate de avocat, un client intr-o ancheta penala si ca nu a fost efectuata nicio ancheta efectiva de catre autoritatile competente ca urmare a plangerii sale penale impotriva politistului.

Aprecierea CEDO

Art. 3 sub aspect material

Curtea a reaminitit principiile generale aplicabile art. 3 din Conventie, pe care le-a reiterat recent in cauza Bouyid impotriva Belgiei.

Curtea a notat ca, in speta, versiunile partilor cu privire la incidentul din 12 iulie 2010 sunt contradictorii; partile nu contesta faptul ca reclamantul a suferit o entorsa a degetului inelar stang ce a necesitat intre cinci si sapte zile de ingrijiri medicale, insa nu sunt de acord cu privire la cauzele entorsei. Guvernul s-a referit in special la absenta elementelor de proba pe care se sprijina acuzatiile reclamantului.

Curtea a reaminitit principiul conform caruia sarcina probarii faptelor survenite atunci cand o persoana se afla in mainile politiei revine autoritatilor. De asemenea, Curtea a precizat ca acest principiu se aplica chiar si in cazul in care persoana respectiva se afla intr-un alt context decat cel ce presupune in sine o privare de libertate, asa cum este cazul unui control al identitatii sau al unui simplu interogatoriu. Curtea a notat ca reclamantul s-a confruntat cu un agent al fortelor de ordine in calitatea sa de avocat al unui client care solicita informatii cu privire la un dosar penal deschis impotriva sa.

***CEDO. Răspunderea statului pentru pasivitatea în protejarea femeilor împotriva violenței în familie***

In aceasta privinta, Curtea a acordat o importanta deosebita faptului ca reclamantul a intervenit in calitatea sa de avocat. Curtea a reamintit ca a recunoscut deja statutul special al avocatilor, care, in calitate de intermediari intre justitiabili si instante, ocupa o pozitie centrala in administrarea justitiei (cauza Morice impotriva Frantei) si ca avocatii beneficiaza de drepturi si privilegii exclusive, care pot varia de la o jurisdictie la alta; Astfel, Curtea le-a recunoscut avocatilor o anumita marja cu privire la ceea ce spun in instanta. Aceste principii trebuie sa se aplice a fortiori atunci cand este vorba de recunoasterea dreptului avocatilor de a-si exercita profesia la adapost de orice rele tratamente.

Citeste mai mult  CEDO. Răpirea internațională de copii. Motivarea refuzului de a dispune înapoierea copilului

Asadar, Curtea a constatat ca revine politiei obligatia sa respecte rolul avocatilor, sa nu intervina in mod nejustificat in activitatea lor, nici sa ii supuna la vreo forma de intimidare sau de agasare si, prin urmare, la orice rele tratamente. Aceasta obligatie trebuie aplicata cu atat mai mult pentru a le asigura protectie impotriva relelor tratamente avocatilor care actioneaza in calitatea lor oficiala.

Reclamantul a adus, in fata autoritatilor nationale, un certificat medical datat 12 iulie 2010 si un certificat medico-legal datat 16 iulie 2010 care atesta ca a suferit o entorsa a degetului inelar de la mana stanga si necesita intre cinci si sapte zile de ingrijiri medicale. Guvernul, insa, nu a prezentat nicio dovada susceptibila sa puna sub semnul intrebarii sustinerea constanta a reclamantului, cum ca politistul i-a rasucit degetul inelar de la mana stanga, in care tinea telefonul mobil. In timp ce ofiterul de politie a negat in mod constant, in cadrul procedurilor interne, agresarea reclamantului, acesta din urma a sustinut contrariul cu o constanta comparabila cu a politistului. Pe de alta parte, din moment ce procedura prezinta deficiente semnificative, veridicitatea declaratiei politistului nu poate fi dedusa doar pentru simplul motiv ca ancheta nu a adus un element care sa probeze contrariul.

In consecinta, Curtea a constatat ca au existat dovezi suficiente ca reclamantul a suferit o entorsa la degetul inelar de la mana stanga in timp ce s-a aflat la sectia de politie.

Citeste mai mult  CEDO condamnă România - 23 iunie 2015

In continuare, Curtea a observat sustinerea Guvernului cum ca leziunea suferita de reclamant nu a indeplinit pragul minim de gravitate necesar pentru a fi incadrata in campul de aplicare a art. 3 din Conventie. Curtea a notat ca leziunea in cauza nu a fost superficiala, in masura in care a fost recomandata continuarea tratamentului medical timp de cinci pana la sapte zile.

***CEDO. Competența jurisdicțională în UE. Încălcarea dreptului de acces la o instanță prin declinarea competenței către un alt stat***

Pe langa aceasta, Curtea a constatat ca tratamentul la care a fost supus reclamantul n-a fost nicidecum necesar raportat la comportamentul sau. Chiar daca s-ar presupune ca reclamantul a dat dovada de o atitudine lipsita de respect fata de politist, nimic din dosar nu indica, si nici Guvernul nu sugereaza, ca acesta a avut un comportament violent care sa implice necesitatea utilizarii fortei fizice impotriva sa.

Aceste elemente ii sunt suficiente Curtii pentru a concluziona ca in cauza a existat un tratament degradant si, prin urmare, a fost incalcat art. 3 sub aspectul sau material.

Art. 3 sub aspect procedural

Curtea a notat ca, desi reclamantul si clientul sau au fost audiati in august 2010, politistul in cauza a fost audiat in august 2011, adica la un an dupa incident. Guvernul nu a explicat intarzierea anchetei. Apoi, Curtea a mentionat ca, in afara de aceste audieri, niciun alt act in ancheta nu a fost efectuat: in aceasta privinta, a mentionat lipsa declaratiilor martorilor oculari, in acelasi timp cu reclamantul si clientul sau la sectia de politie, fiind prezenti atat politisti cat si justitiabili. De asemenea, nu s-a procedat la o confruntare intre reclamant si politistul in cauza sau la o audiere a medicilor care au consultat sau tratat reclamantul. Astfel de masuri ar fi contribuit la clarificarea faptelor.

Citeste mai mult  CEDO. Deportarea unui persoane condamnate pentru omor în țara de origine nu încalcă drepturile sale fundamentale

In plus, nu rezulta din deciziile luate in acest caz, ca procurorul sau Curtea de Apel au examinat documentele medicale depuse la dosar de catre reclamant, in special, certificatul medico-legal. Mai mult decat atat, in decizia sa din 22 noiembrie 2011, Curtea de Apel nu a contestat faptul ca incidentul din 12 iulie 2010 a avut loc asa cum l-a descris reclamantul in plangerea penala, dar pur si simplu s-a limitat sa constate lipsa dovezilor pentru teoria raspunderii penale, fara a examina daca aceasta lipsa de probe a fost rezultatul deficientelor anchetei.

In acest context, si fara a pune la indoiala rationamentul Guvernului cu privire la incadrarea juridica a faptelor in acest caz si, in special, intentia necesara pentru stabilirea efectiva a existentei unei infractiuni in dreptul penal roman, Curtea a constatat ca aceasta are loc dupa stabilirea faptelor, iar autoritatile nationale carora le revenea sarcina de a efectua o ancheta efectiva in acest caz, nu au procedat astfel.

***CEDO condamnă din nou România pentru abuzul poliției***

In ceea ce priveste argumentul Guvernului intemeiat pe posibilitatea ca reclamantul sa formulezeze o actiune civila in despagubiri, Curtea a reamintit ca a constatat deja ca, daca autoritatile s-ar limita ca in caz de maltratare intentionata de catre agentii de stat sa acorde o compensatie simpla, fara sa urmareasca in mod activ si sa pedepseasca acei oficiali responsabili, acesti agenti ar putea, in unele cazuri, sa incalce drepturile persoanelor aflate sub controlul lor, iar interzicerea legala absoluta a torturii si a tratamentelor inumane sau degradante nu ar avea nici un efect practic, in ciuda importantei sale fundamentale.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a constatat ca ancheta nu a fost efectiva. In consecinta, a fost incalcat art. 3 din Conventie sub aspect procedural.

Cuvinte cheie: > > >