CEDO. Confiscarea de documente de la o societate de avocatură. Garanţii suficiente privind respectarea secretului profesional

7 septembrie 2015 CEDO

În hotărârea din 3 septembrie 2015, în cauza Sérvulo & Associados – Sociedade de Advogados, RL şi alţii împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, cu majoritate, că nu a fost încălcat art. 8 din Convenţie (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).

Cauza priveşte percheziţia efectuată la birourile unei societăţi de avocatură şi confiscarea fișierelor din calculatoare în timpul unei anchete vizând fapte de corupţie, conflict de interese şi spălare de bani în legatură cu achiziţionarea de către guvernul portughez de la un consorţiu german a două submarine.

Curtea a reţinut că, sechestrarea documentelor a fost compensată de garanţii procedurale în scopul prevenirii abuzului şi arbitrariului şi pentru protejarea secretului profesional al avocatului.

Situaţia de fapt

Reclamanţii sunt o societate de avocatură şi patru cetaţeni portughezi, avocaţi în cadrul societăţii respective.

Departamentul central pentru urmărire şi cercetare penală a deschis o anchetă cu privire la câţiva cetăţeni portughezi şi germani, inclusiv un avocat care a lucrat pentru societatea reclamantă, existând suspiciunea unor fapte de corupţie, conflict de interese si spălare de bani, in legatură cu achiziţionarea de către guvernul portughez de la un consorţiu germnan a două submarine.

Departamentul central pentru urmărire şi cercetare penală a sesizat Curtea centrală de anchetă penală în vederea emiterii unor mandate de percheziţie la birourile societăţii de avocatură şi ridicării oricăror documente relevante pentru anchetă.

Judecătorul de instrucţie a emis mandatele care permiteau ca fişierele informatice să fie confiscate în baza unei liste de 35 de cuvinte-cheie cuprinzând nume de companii şi bănci ce aveau legătură cu ancheta şi termeni precum „contribuţii financiare” și „finanţare”.

Citeste mai mult  Problema imparțialității unui judecător cercetat pentru încălcarea deontologiei profesionale în viziunea CEDO

Înainte de efectuarea percheziţiilor, reclamanţii au depus o plângere pentru ca preşedintele Curţii de Apel Lisabona să ateste faptul că cuvintele-cheie în discuţie au fost utilizate în mod obişnuit de societatea lor, fapt ce ar duce la un număr disproporţionat de documente ce ar putea fi confiscate, documente fără legătură cu ancheta şi protejate de secretul profesional.

Judecătorul de instrucţie a admis cererea şi a dispus ca toate documentele confiscate să fie puse sub sigiliu, fără a fi inspectate, şi trimise preşedintelui Curţii de Apel să se pronunţe asupra respectării secretului profesional.

Cu toate acestea, vicepreşedintele Curţii de Apel a respins plângerea reclamanţior şi a decis ca documentele să fie trimise judecătorului de instrucţie.

După vizualizarea fişierelor din calculator, judecătorul de instrucţie a decis ştergerea a 850 dintre acestea întrucât conţineau date personale sau date protejate de secretul profesional al avocatului, potrivit legislaţiei interne.

Departamentul central pentru urmărire şi cercetare penală a renunţat ulterior la anchetă.

Invocând art. 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), reclamanţii s-au plâns de percheziţia efectuată la sediul societăţii şi de faptul confiscării documentelor şi datelor informatice.

Decizia Curţii

Percheziţiile şi confiscarea documentelor informatice a fost dispusă prin două mandate de percheziţie ale judecătorului de instrucţie la cererea Departamentul central pentru urmărire şi cercetare penală, operaţiunile menţionate efectuându-se în baza a 35 de cuvinte-cheie în legătură cu ancheta. Unele dintre cuvinte au fost folosite în mod obişnuit de societatea de avocaţi specializaţi în drept financiar. Astfel, domeniul de aplicare al mandatelor de percheziţie şi al confiscării a apărut ca fiind unul larg.

Citeste mai mult  CEDO. Cauza Bărbulescu împotriva României. Desfacerea contractului de muncă ca urmare a folosirii contului de Yahoo Messenger în scopuri personale

Curtea a notat că, în condiţiile Statutului Baroului, documentele protejate de secretul profesional ar fi putut fi confiscate doar dacă împotriva avocatului în cauză a fost deschisă o anchetă penală.
Codul de procedură penală şi Statutul Baroului prevăd un număr de garanţii procedurale în ceea ce priveşte percheziţia la societăţile de avocatură şi confiscarea documentelor.

Curtea a observat că, în cauză, toate aceste garanţii au fost respectate.

Curtea a menţionat că au fost prezenţi la efectuarea percheziţiei atât reclamanţii cât şi un reprezentant al Baroului. De asemenea, operaţiunile au fost supravegheate de un judecător de instrucţie si a fost întocmit un raport oficial.

Curtea a observat că, potrivit dreptului portughez ancheta este condusă de procuror, iar judecătorul de instrucţie reprezintă garantul respectării libertăţilor fundamentale în cadrul urmăririi penale.

În ceea ce priveşte operaţiunile efectuate la societatea de avocatură, Curtea a remarcat că judecătorul de instrucţie şi-a exercitat rolul de supraveghere înainte, în timpul şi după efectuarea operaţiunilor.

Curtea a observat că în urma plângerii reclamanţilor, fişierele confiscate au fost sigilate şi trimise preşedintelui Curţii de Apel în conformitate cu Statutul Baroului. Sigiliile au fost îndepărtate ulterior de către vicepreşedintele Curţii de Apel care a examinat conţinutul acestora.
În cele din urmă, acesta a respins plângerea reclamaţilor pe motiv că cele 35 de cuvinte-cheie aveau legătură cu ancheta, operaţiunile erau proporţionale cu scopul urmărit, informaţiile erau relevante pentru anchetă, nu a existat nicio încălcare flagrantă a secretului profesional, şi, în sfârşit, că îi revine judecătorului de instrucţie să verifice informaţiile şi să identifice elementele relevante pentru anchetă.

Citeste mai mult  Convenţia Europeană nu garantează dreptul la divorţ

În consecinţă, plângerea reclamanţilor la preşedintele Curţii de Apel combinată cu supravegherea judecătorului de instrucţie a constituit un remediu adecvat şi eficient ce a compensat domeniul vast de aplicare al mandatelor de percheziţie.

După vizualizarea fişierelor confiscate, judecătorul de instrucţie a decis ştergerea a 850 dintre acestea pe care le-a considerat ca având un caracter privat ori ca fiind protejate de secretul profesional sau neavând relevanţa directă pentru anchetă.
Curtea nu a observat niciun motiv pentru a pune în discuţie evaluarea făcută de judecător care a intervenit pentru a examina legalitatea operaţiunilor de percheziţie şi confiscare şi, în special, pentru a proteja juridic secretul profesional al avocatului.

În sfârşit, ca răspuns la obiecţiunile reclamanţilor cum că fişierele confiscate nu le-au fost returnate, Curtea a notat că originalele le-au fost înapoiate şi că nu exista o obligaţie in acelaşi sens, în ceea ce priveşte copiile.
Referitor la utilizarea acestora, în cadrul unei anchete privind aceleaşi infracţiuni, dar cu suspecţi diferiţi, Curtea a considerat că acest lucru a fost însoţit de garanţii împotriva abuzului şi arbitrariului.

Curtea a apreciat că, indiferent de domeniul de aplicare a mandatelor de percheziţie şi confiscare, garanţiile oferite reclamanţilor împotriva abuzului şi arbitrariului şi cele privind respectarea secretului profesional au fost suficiente.

Prin urmare, operaţiunile de percheziţie şi confiscare nu au constituit ingerinţe disproporţionate în dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii lor private şi de familie având în vedere scopul legitim urmărit.

Curtea a considerat, prin urmare, că nu a existat o încălcare a art. 8 din Convenţie.

Cuvinte cheie: > > >