În hotărârea din 26 mai 2020 în cauza P.T. împotriva Republicii Moldova (cererea 1122/12), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a fost încălcat art. 8 din Convenție.
În fapt – Reclamantul avea nevoie fie de un livret militar, fie de o adeverință privind scutirea de la evidenţa militară din mai multe motive de ordin administrativ, inclusiv pentru obținerea unui permis de conducere și pentru a se angaja la un loc de muncă. Acesta a obținut un certificat de scutire din motive medicale, care, referindu-se la alte standarde publicate, permitea identificarea tipului de boală de care suferă (HIV).
În drept – Articolul 8: Includerea datelor medicale într-un certificat care urma să fie prezentat terților a constituit o ingerință în drepturile reclamantului garantate de articolul 8 din Convenție. Ingerinţa era prevăzută de lege, la acea dată. Totuși, nici Guvernul, în observațiile sale, nici autoritățile, în deciziile lor, nu au făcut trimitere la vreun scop legitim al ingerinței în drepturile reclamantului. Mai mult, părțile nu au prezentat observații privind istoricul legislativ al hotărârii relevante a Guvernului, pentru a verifica dacă putea fi identificat un scop legitim acolo. Nu ţinea de sarcina Curții să identifice un asemenea scop în locul autorităților. De fapt, se putea identifica cu greu un scop legitim care putea fi urmărit prin divulgarea bolii reclamantului către terțe persoane, în diverse situații, care nu aveau legătură cu riscurile pentru sănătate pe care le putea presupune boala reclamantului. Această politică publică nu părea să aibă o bază sau o legătură rațională cu vreun scop legitim prevăzut de articolul 8 § 2.
Cele de mai sus au fost suficiente pentru a se constata o încălcare a articolului 8. Totuşi, de vreme ce ingerința din acest caz ridica și o problemă serioasă de proporționalitate în raport cu orice scop legitim posibil, Curtea a decis să examineze și acest aspect. Modul în care datele medicale cu caracter personal dintr-un certificat de scutire au fost protejate împotriva divulgării inutile a fost deficitar. În special, acest fapt le-a permis terților să afle tipul de boală care a servit ca bază pentru scutirea reclamantului de la serviciul militar, chiar dacă nu aveau nici un interes aparent de a avea acces la aceste informații. Faptul că secțiunea relevantă a standardelor medicale la care certificatul reclamantului făcea trimitere conținea o serie de boli grave și nu doar HIV nu schimba efectul asupra reclamantului, în măsura în care toate bolile constituiau date medicale sensibile, a căror divulgare afecta grav drepturile garantate de articolul 8 unei persoane. Guvernul nu a prezentat nicio explicație despre necesitatea includerii unui asemenea nivel de detalii medicale sensibile într-un certificat care putea fi solicitat în diferite situații, în care starea medicală a reclamantului nu avea, în mod clar, nici o relevanță. Prin urmare, ingerința în dreptul reclamantului a fost disproporționată.
***Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova***
Cuvinte cheie: CEDO > certificat medical > dreptul la viata privata