CEDO. Monitorizarea sistematică a corespondenței deținutului cu avocatul său contravine Convenției

13 decembrie 2016 CEDO

În hotărârea din 13 decembrie 2016 în cauza Eylem Kaya împotriva Turciei (cererea nr. 26623/07), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu unanimitate, a hotărât că a fost încălcat art. 8 din Convenție.

Cauza privește amplasarea podiumului procurorului în sala de judecată și supravegherea de către autoritățile închisorii a corespondenței reclamantei cu avocatul său.

Situația de fapt

În cadrul unei anchete privind fapte de corupție și apartenență la un grup infracțional organizat, reclamanta a fost arestată și ulterior condamnată.

În 2007, reclamanta a dat autorităților închisorii o scrisoare, destinată avocatului ei, care urma să fie transmisă CEDO în contextul prezentei cereri. Reclamanta a prezentat o copie a acestei scrisori, care a fost ștampilată cu cuvântul „văzut” de către comisia responsabilă cu citirea corespondenței deținuților.

Invocând  articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie), reclamanta a susținut că corespondența ei cu avocatul cu privire la cererea sa adresată Curții a fost verificată de către autoritățile penitenciarului și că această practică a încălcat dreptul său la respectarea corespondenței.

În temeiul articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil), reclamanta a susținut că a existat o încălcare a principiului egalității armelor pe motiv că, la proces ei, procurorul se afla pe un podium ridicat, în timp ce ea și avocatul  au fost plasați la un nivel inferior în sala de judecată.

Citeste mai mult  CEDO. Menținerea pedepsei accesorii a interzicerii practicării pe viață a profesiei de medic încalcă Convenția

Decizia Curții

Articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie)

Curtea a observat că o ștampilă a administrației închisorii privind citirea corespondenței deținuților era vizibilă pe scrisoarea din 11 iunie 2007. Curtea a concluzionat că monitorizarea efectuată de autoritățile închisorii reprezintă o ingerință în dreptul reclamantei la respectarea corespondenței în sensul articolului 8 § 2 din Convenție. Ingerința a fost prevăzută de articolul 91 din Regulamentul privind executarea pedepselor care, ca o excepție de la principiul potrivit căruia corespondența deținutului cu avocatul său nu poate fi monitorizată, permitea autorității penitenciarului să efectueze un control material al scrisorilor și telegramelor trimise avocatului de către deținuții condamnați pentru calitatea de membru al unei organizații criminale.

Curtea a notat că verificarea corespondenței trimise avocaților de către deținuții condamnați pentru anumite infracțiuni a fost destinată să evitării comiterii de infracțiuni, menținerii securității în penitenciare și prevenirii comunicării între membrii organizațiilor criminale. Prin urmare, Curtea a admis că ingerința a urmărit scopul legitim de a preveni tulburarea și criminalitatea.

În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței, Curtea a remarcat faptul că legislația turcă, în timp ce interzice, în principiu, monitorizarea corespondenței deținuților cu avocații lor, prevede două excepții de la această regulă, în special pentru cei care (precum reclamanta) au fost condamnați pentru calitatea de membru al unei organizații criminale. Aceste excepții pemiteau două forme de monitorizare: un control material, efectuat în mod sistematic de către autoritățile penitenciarului (așa cum se regăsește în contextul prezentei cauze), precum și o examinare efectuată de către judecătorul delegat pentri executarea pedepselor. În această privință, Curtea a remarcat faptul că verificarea materială a corespondenței reclamantei cu avocatul său a fost efectuată de către autoritățile închisorii, și nu de către un judecător independent, care avea obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor astfel obținute. Controlul exercitat de judecătorul delegat era prevăzut doar în cazul în care existau probe și documente care să arate faptul că corespondența ar fi servit comiterii de acte criminale, amenința securitatea în închisoare sau era un mijloc de comunicare între membrii organizațiilor criminale, în timp ce monitorizarea materială a acestor scrisori de către autoritățile penitenciarului era efectuată ca o chestiune de rutină.

Citeste mai mult  CEDO va comunica reclamanților motivarea deciziilor de inadmisibilitate

Curtea a considerat că monitorizarea corespondenței deținuților cu avocații lor, astfel cum era prevăzută în dreptul intern și efectuată de către autoritățile închisorii, nu a fost însoțită de garanții adecvate care să asigure confidențialitatea conținutului corespondenței, mai ales că scrisorile trimise de către deținuții condamnați avocaților erau predate autorităților închisorii într-un plic deschis. În speță, ștampila cu cuvântul „văzut”, plasat de către administrația închisorii a fost pusă pe scrisoarea în sine și nu pe plic;  prin urmare, nimic nu împiedica autoritățile să citească conținutul scrisorii. În consecință, Curtea a considerat că, în speță, măsura nu a fost însoțită de garanții adecvate și suficiente.

Prin urmare, Curtea a considerat că, în lipsa unor garanții adecvate împotriva abuzurilor în legislația internă, practica constând în monitorizarea materială sistematică de către autoritățile penitenciarului a corespondenței reclamantei cu avocatul său nu a fost proporțională cu scopul legitim urmărit.

În concluzie, Curtea a considerat că a fost încălcat art. 8 din Convenție.

Articolul 6 (dreptul la un proces echitabil)

Citeste mai mult  CEDO condamnă România - 21 aprilie 2015

Curtea a subliniat faptul că a statuat deja că poziția procurorului pe un podium ridicat nu este un element suficient pentru a ridica îndoieli cu privire la egalitatea armelor, în sensul că, în timp ce acest lucru conferă o poziție „fizică” privilegiată a procurorului în sala de judecată, acesta nu plasează acuzatul într-o poziție dezavantajoasă în ceea ce privește apărarea intereselor sale. Prin urmare, Curtea a declarat plângerea în cauză inadmisibilă ca fiind vădit nefondată.

Curtea a obligat Turcia să plătească reclamantei 300 euro cu titlu de prejudiciu moral.

Cuvinte cheie: > >