Legislația din România prevede o serie de reguli și obligații în sarcina administratorului din România privind desfășurarea activității sale. Conform legislației în vigoare, în România, administratorii răspund personal în fața societății pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea legii sau a mandatului primit. Pe de altă parte, administratorul va răspunde personal și solidar și va putea fi executat silit cu privire la bunurile sale personale (și nu ale societății). Prezentul studiu analizează modalitățile de răspundere ale administratorilor unor societăți comerciale în cazul săvârșirii unor infracțiuni, precum: angajarea răspunderii de către organele fiscale, răspunderea administratorului pentru intrarea societății în insolvență, angajarea răspunderii civile delictuale conform Codului Civil, acțiunea în instanță a societății pentru excluderea asociatului.
Actele și faptele juridice săvârșite în exercitarea atribuțiilor administratorului pot antrena în sarcina acestuia, distinct de societate, diferite forme de răspundere (civilă, penală, fiscală contravențională).
Angajarea răspunderii administratorului unei societăți din România poate fi angajată în 4 modalități: angajarea răspunderii de către organele fiscale, angajarea răspunderii administratorului pentru intrarea societății în insolvență, angajarea răspunderii civile delictuale conform Codului Civil, angajarea răspunderii penale în cazul săvârșirii de infracțiuni.
1.Angajarea răspunderii de către organele fiscale
Codul de Procedură Fiscală reglementează acest tip de răspundere, astfel încât, dacă debitorul declarat insolvabil are obligații de plată restante către ANAF, vor răspunde solidar cu acesta administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale, în practică, acesta fiind cel mai întâlnit motiv pentru atragerea răspunderii administratorului.
Condiția esențială pentru atragerea răspunderii este ca organul fiscal să demonstreze reaua-credință a administratorului societății. Deși legea aplicată în România prevede modalități exprese de săvârșire a faptei care justifică antrenarea răspunderii personale, aceasta nu scutește autoritățile fiscale de a dovedi atât fapta cât și cerința relei-credințe. Însă, frauda neînsoțită de insolvabilitate sau insolvență nu produce niciun efect în materia răspunderii solidare. Conform practicii judiciare, reaua-credință nu poate să se evidențieze doar din pasivitatea persoanei, ci trebuie să fie întemeiată pe o atitudine concretă, bazată pe probe, iar nu pe simple prezumții.
2. Răspunderea administratorului pentru intrarea societății în insolvență
În ceea ce privește cea de-a doua categorie, răspunderea personal patrimonială a administratorului prevăzută de legislația din România este condiționată de existența unui prejudiciu, respectiv sumele înscrise în tabelul definitiv sau definitiv consolidat al debitorului.
Cererea se formulează de către administratorul / lichidatorul judiciar în cadrul procedurii generale de insolvență, procedurii generale de faliment sau procedurii simplificate de faliment sau, după caz, de către creditorul care deține cel puțin 30% din valoarea creanțelor înscrise în masa credală.
Acțiunea în răspundere trebuie formulată în termen de 3 ani de la de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a contribuit la apariția insolvenței debitorului, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului administratorului/lichidatorului judiciar cu privire la cauzele și împrejurările care au condus la incapacitatea de plăți.
În urma analizării acestora, se întocmește un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului care urmează a fi indexat la cererea de atragere a răspunderii ca probă.
3. Angajarea răspunderii civile delictuale conform Codului Civil
Răspunderea administratorului, a organelor de conducere ale societății, fiind o specie a răspunderii civile delictuale, este necesar să fie îndeplinite cele patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanelor vizate.
În privința încălcării anumitor obligații legale, pot fi solicitate despăgubiri în instanță pentru prejudiciul cauzat sau pot interveni anumite sancțiuni precum excluderea asociatului, revocarea administratorului, desfacerea contractului de muncă al directorului general.
Conform legislației aflate în vigoare, în România, orice prejudiciu dă dreptul la reparație. Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Un avocat specializat în drept administrativ, litigii, angajarea răspunderii civile delictuale și insolvență în România poate asista și îndruma administratorul în exercitarea mandatului său și evitarea atragerii răspunderii civile personale.
De asemenea, dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.
4. Acțiunea în instanță a societății pentru excluderea asociatului
În baza prevederilor legislative aplicate în România, se poate cere excluderea pe considerentul că, prin acțiunile desfășurate în legătură cu societatea în care persoana respectivă deține calitatea de asociat și administrator, s-a comis fraudă în dauna societății respective, aceasta din urmă, putând fi considerată orice acțiune sau inacțiune intenționată săvârșită de asociatul administrator și are ca sancțiune excluderea acestuia. Neglijența sau inabilitatea în afaceri nu pot fi considerate fraudă atâta timp cât acestor fapte le lipsește elementul volițional care să permită calificarea lor ca fiind acte de înșelăciune.
Asociatul exclus răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale (adică după rămânerea definitivă a hotărârii de excludere), însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
5. Răspunderea penală a administratorului asociat
În cazul în care faptele administratorului unei societăți se califică drept infracțiuni, pedeapsa este, de regulă, închisoarea sau amenda. Ca regulă generală, acțiunea penală este inițiată de organele de cercetare penală, din oficiu. Acțiunea penală se pune în mișcare de procuror, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute de lege. În unele cazuri, legea prevede ca acțiunea penală se poate pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege. Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. În cazul infracțiunii de gestiune frauduloasă, acțiunea penală se pune în mișcare doar în urma plângerii prealabile a persoanei vătămate.
Infracțiunile pentru care ar putea fi cercetat un administrator sunt: delapidare (art. 295, Cod Penal), gestiunea frauduloasă (art.242, Cod Penal), șantajul (art.207, Cod Penal).
Prin urmare, legislația din România impune un cadru legislativ specific pentru administratorii societăților comerciale, aceștia putând atrage asupra lor răspunderea personală și solidară prin nerespectarea mandatului lor sau prin încălcarea legii. Astfel, răspunderea administratorilor societăților comerciale din România reprezintă o problemă complexă care necesită respectarea mediului legal, a tuturor procedurilor si cerințelor aferente.
Societatea de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2023, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Coporate 2023. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singura societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution. Toate informațiile relevante privind societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, se regăsesc pe portalul www.avocatpavel.ro
Cuvinte cheie: Pavel Mărgărit și Asociații > raspunderea administratorului