CJUE. Produsele pur vegetale nu pot fi comercializate, în principiu, cu denumiri precum „lapte”, „smântână”, „unt”, „brânză” sau „iaurt”

14 iunie 2017 Business UE

Potrivit CJUE, produsele pur vegetale nu pot fi comercializate, în principiu, cu denumiri precum „lapte”, „smântână”, „unt”, „brânză” sau „iaurt”, care sunt rezervate de dreptul Uniunii produselor de origine animală. Acest aspect este valabil și dacă denumirile sunt completate prin mențiuni explicative sau descriptive care indică originea vegetală a produsului în discuție. Există totuși o listă de excepții. (Lista excepțiilor se găsește în Decizia 2010/791/UE a Comisiei din 20 decembrie 2010 de stabilire a listei produselor menționate în anexa XII punctul III.1 al doilea paragraf la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (JO 2010, L 336, p. 55). 

Societatea germană TofuTown produce și distribuie alimente vegetariene și vegane. Ea promovează și distribuie în special produse pur vegetale sub denumirile „unt de tofu Soyatoo”, „brânză vegetală”, „Veggie-Cheese”, „Cream” și alte denumiri similare. Verband Sozialer Wettbewerb, o asociație germană care are ca misiune în special lupta împotriva concurenței neloiale, apreciază că această promovare încalcă reglementarea Uniunii privind denumirile pentru lapte și produse lactate (Regulamentul (UE) nr. 1308/2013).

Citeste mai mult  Comisia Europeană solicită României să pună capăt mecanismului de plată defalcată a TVA

Prin urmare, a introdus împotriva TofuTown o acțiune în încetare la Landgericht Trier (Tribunalul Regional din Trier, Germania).

În schimb, TofuTown consideră că publicitatea sa nu este contrară reglementării în discuție. Astfel, în opinia sa, modalitatea în care consumatorul înțelege aceste denumiri s-ar fi modificat considerabil în ultimii ani. În plus, ea nu ar utiliza denumiri precum „unt” sau „cream” în mod izolat, ci întotdeauna în asociere cu termeni care fac trimitere la originea vegetală a produselor respective, ca de exemplu „unt de tofu” sau „rice spray cream”.

În acest context, Landgericht a solicitat Curții de Justiție să interpreteze reglementarea Uniunii în discuție.

În hotărârea din 14 iunie 2017 în cauza C-422/16, Curtea arată că, pentru comercializare și pentru publicitate, reglementarea în discuție rezervă în principiu denumirea „lapte” numai pentru laptele de origine animală. În plus, în afara excepțiilor prevăzute în mod expres, această reglementare rezervă denumiri precum „smântână”, „frișcă”, „unt”, „brânză” și „iaurt” numai pentru produsele lactate, mai exact produsele derivate din lapte.

Citeste mai mult  Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în sensul asigurării unei reciprocități depline în materie de vize cu Canada și Statele Unite

Curtea concluzionează că denumirile enumerate mai sus nu pot fi utilizate în mod legal pentru a desemna un produs pur vegetal, cu excepția cazului în care acest produs figurează pe lista în care sunt enumerate excepțiile, situație în care nu se regăsesc soia și tofu.

Curtea precizează că adăugarea unor mențiuni descriptive sau explicative care indică originea vegetală a produsului respectiv, precum cele utilizate de TofuTown, nu are influență asupra acestei interdicții.

Curtea adaugă și că această interpretare a reglementării în cauză nu afectează nici principiul proporționalității, nici principiul egalității de tratament.

În ceea ce privește principiul proporționalității, Curtea arată în special că adăugarea unor mențiuni descriptive sau explicative nu este de natură să împiedice cu certitudine orice risc de confuzie în mintea consumatorului.

În ceea ce privește principiul egalității de tratament, Curtea constată că TofuTown nu poate invoca o inegalitate de tratament susținând că producătorii de înlocuitori vegetarieni sau vegani ai cărnii sau ai peștelui nu ar fi supuși unor restricții comparabile cu cele la care sunt supuși producătorii de înlocuitori vegetarieni sau vegani ai laptelui sau ai produselor lactate. Astfel, este vorba despre produse care nu se aseamănă, supuse unor norme diferite.

Citeste mai mult  Avocatul general al CJUE consideră că politica unei societăți care impune unui angajat să își scoată vălul islamic atunci când intră în contact cu clienții constituie o discriminare directă nelegală

Sursa: comunicat CJUE

Cuvinte cheie: > > >