Art. 127. Competenta facultativa

(1) Daca un judecator are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea.

(2) In cazul in care cererea se introduce impotriva unui judecator care isi desfasoara activitatea la instanta competenta sa judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta care ar fi fost competenta, potrivit legii.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor.

Aplicarea dispozitiilor art. 127 NCPC presupune indeplinirea urmatorelor coditii cumulative: a) existenta unui proces pendinte, a unei cauze in curs de solutionare pe rolul unei insrante; b) una dintre partile in litigiu, reclamant sau parat, in nume propriu sau in calitate de reprezentant, sa fie un judecator, procuror sau un auxiliar al justitiei dintre cei aratati expres in alin. (3), care sa isi desfasoare activitatea profesionala la instanta competenta sa judeca cauza; c) partea, persoana fizica sau juridica, sa introduca cererea de chemare in judecata la o alta instanta competenta material, dar si teritorial, in conditiile de vecinatate prevazute de lege. Pentru cazul in care judecatorul are calitatea de reclamant, este obligatorie sesizarea unei alte instante judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea. Aceasta obligatie nu exista in ipoteza judecatorului parat, fiind dfreptul reclamantului de a sesiza sau nu o alta instanta de acelasi grad in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta care ar fi competenta, potrivit legii; d) partea sa solicite declinarea competentei teritoriale pana la primul termen de judecata la care este legal citata.
Legea nu admite, printr-o dispozitie expresa, necesara, o declinare de competenta prin vointa partilor, in cadrul acestei proceduri, in cazurile de competenta teritoriala exclusiva. In consecinta, ea ramane specifica judecatii in fata primei instante, pentru ca numai la acest nivel mai este posibila reglarea competentei teritoriale de ordine privata, in sensul art. 130 alin. (3) NCPC. [G. C. Frentiu, D. L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat, Editura Hamangiu 2013, p. 242]

In cazul in care judecatorul – ori celelalte persoane desemnate de alin. (3) – au calitatea de parat, reclamantul poate opta intre sesizarea unei instante din raza unei curti de apel invecinate ori chiar a instantei la care isi desfasoara activitatea paratul. In aceasta din urma ipoteza, este rationala interpretarea potrivit careia reclamantul care cunostea calitatea paratului a ales sa aiba incredere in instanta sesizata, renuntand la dreptul de a sesiza alta instanta, motiv pentru care apreciem ca ar fi de neprimit o cerere de stramutare subsecventa, intemeiata tocmai pe calitatea paratului. [Gh.L. Zidaru in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol. I – art. 1-526. Coordonatori V. M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 379]

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3) al aceluiasi articol, daca un judecator (procuror, asistent judiciar, grefier) are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea.
Astfel, in analiza competentei instantei judecatoresti la care trebuie introdusa cererea, in cazul in care calitatea de reclamant o are un judecator (procuror, asistent judiciar, grefier) de la o instanta, trebuie avuta in vedere nu numai instanta la care functioneaza acesta, ci si curtea de apel in circumscriptia careia se afla aceasta instanta, intrucat legiuitorul nu a avut in vedere doar instanta de acelasi grad cu cea la care functioneaza reclamantul, ci a avut in vedere si posibilitatea exercitarii cailor de atac, aceasta fiind ratiunea pentru care a facut trimitere la circumscriptia curtii de apel in care se afla instanta unde se introduce cererea. [ICCJ, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 271 din 29 ianuarie 2015, www.scj.ro]

Instanța investita cu soluționarea unei acțiuni, ca efect al prorogarii judecatoresti de competenta prevazuta in termeni imperativi de art. 52 NCPC. [in urma hotararii prin care au fost admise cererile de abținere a tuturor judecatorilor primei instanțe sesizate], nu mai putea sa ia in dezbatere necompetenta teritoriala absoluta instituita de art. 127 alin. (1) NCPC, intrucat exceptia nu mai avea obiect fata de solutia pronunțata in aplicarea art. 52, ce are autoritate de lucru judecat, admiterea abtinerii fiind solutionata printr-o incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac, astfel cum dispune art. 53 alin. (2) NCPC. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, reclamantul, avand calitatea de judecator la instanța careia i s-a adresat cu cererea de chemare in judecata, nu și-a manifestat opțiunea de a alege intre instantele deopotriva competente teritorial indicate de art. 127 alin. (1) NCPC, opțiune ce poate fi exercitata la momentul sesizarii instantei de judecata, ceea ce, in speta, nu s-a intamplat. [ICCJ, Secția I civila, Decizia nr. 2091 din 27 iunie 2014, www.scj.ro]