(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
1.se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2.reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
3.se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
4.se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.
(3) Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor.
In rejudecare este posibila modificarea actiunii atunci cand casarea hotararii se dispune pentru o neregularitate de procedura comisa anterior primului termen de judecata la care reclamantul a fost legal citat. Aceasta intrucat, ca urmare a casarii, judecata se reia de la momentul savarsirii neregularitatii constatate de instanta de recurs, astfel ca in rejudecare, pana la primul termen de judecata in care reclamantul a fost legal citat, actiunea reclamantului poate fi modificata. [G.C. Frentiu, D.L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Editura Hamangiu 2013, p. 417]
Precizarea vs modificarea cererii de chemare în judecată. „Precizarea” formulată de reclamanta intimată după primul termen de judecată, nu reprezintă o modificare a cererii de chemare în judecată în sensul art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru a fi necesar acordul expres al pârâţilor, conform art. 204 alin. 3 CPC, in condiţiile în care, această precizare a fost depusă ca urmare a faptului că instanţa a pus în discuţie necesitatea completării temeiului de drept al acţiunii faţă motivele invocate, în ce priveşte sancţiunea aplicabilă pentru lipsa consimţământului, în situaţia coproprietăţii, conform prevederilor Noului Cod civil. Ori, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin.4 Cod procedură civilă, „judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecaţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă”.
Faţă de teza finală a prevederilor art. 22 alin.4 Cod procedură civilă, („judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecaţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă”), este neîntemeiată susţinerea apelantei pârâtă în sensul că doar în etapa regularizării cererii de chemare în judecată judecătorului fondului putea solicita reclamantei aceste clarificări.
Instanţa de fond a procedat în conformitate cu prevederile legale indicate, precum şi cu respectarea principiului contradictorialităţii, reglementat de art. 14 Cod procedură civilă, întrucât în etapa administrativă a regularizării, judecătorul nu poate pune în discuţia contradictorie a părţilor, calificarea juridică exactă.” [Tribunalul Arad, Decizia civilă nr. 461/2015, portal.just.ro]
”Conform disp. 204 C. pr. civ., reclamantul poate să-și modifice cererea de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii numai până la primul termen la care acesta este legal citat; plecând de la aceste norme, instanța are de lămurit, pe de o parte noțiunea de modificare, iar pe de altă parte pe aceea de prim termen la care partea este legal citată.
Definind conținutul noțiunii de modificare a cererii, în lipsa oricăror prevederi legale, instanța apreciază că aceasta presupune inclusiv introducerea în proces, în calitate de pârâți a altor persoane; o cerere adițională poate cuprinde, atât modificarea obiectului cererii, cauza, cât și părțile.
Având de lămurit chestiunea primul termen cu legală citare, conform disp. art. 153, 159 C. pr. civ. și următoarele, instanța definește citarea ca fiind încunoștiințarea părților la termenele de judecată, întrucât numai în aceste condiții părțile pot să-și susțină opiniile în condiții de contradictorialitate, instanța neputând dispune în cauză decât după ce cererile au fost puse în discuția părților legal citate. Așa cum atestă disp. art. 200 C. pr. civ., în procedura regularizării, prin comunicarea instanței cu părțile sunt complinite lipsurile cererilor, părțile fiind numai încunoștiințate nerealizându-se citarea.
Văzând dosarul instanței de fond, se reține că acțiunea intimatei reclamante a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei RV la data de 02.02.2015. La data de 03.03.2015, când pricina era în procedura regularizării, intimata reclamantă a învestit instanța cu o cerere adițională solicitându-se introducerea în cauză a apelantului în calitate de pârât.
Primul termen la care partea a fost legal citată a fost fixat la 26.05.2015 (…), partea nefiind decăzută din dreptul la a-și modifica cererea.” [Tribunalul Teleorman, Decizia civilă nr. 201/2016, portal.just.ro]