Art. 26. Disjungerea actiunii civile

(1) Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile, cand solutionarea acesteia determina depasirea termenului rezonabil de solutionare a actiunii penale. Solutionarea actiunii civile ramane in competenta instantei penale.

(2) Disjungerea se dispune de catre instanta din oficiu ori la cererea procurorului sau a partilor.

(3) Probele administrate pana la disjungere vor fi folosite la solutionarea actiunii civile disjunse.

(4) Abrogat.

(5) Incheierea prin care se disjunge actiunea civila este definitiva.

Desi textul de lege face referire la incheiere, drept act prin care instanta poate dispune disjungerea actiunii civile, disjungerea actiunii civile poate avea loc si prin sentinta prin care instanta solutioneaza actiunea penala, ca si pana in prezent. A interpreta astfel ar insemna fie ca instanta este obligata sa disjunga actiunea civila anterior dezbaterilor, desi nu exista nicio dispozitie in acest sens, fie ca trebuie sa dispuna, formal, amanarea pronuntarii, pentru a putea disjunge actiunea civila prin incheiere (de amanare a pronuntarii), atunci cand constata, abia la momentul deliberarii, ca solutionarea acesteia ar determina depasirea termenului rezonabil de solutionare a actiunii penale. [C. Voicu, A.S. Uzlau, G. Tudor, V. Vaduva, Noul Cod de procedura penala. Ghid de aplicare pentru practicieni, Editura Hamangiu, Bucuresti 2014, p. 17]