(1) Daca nu s-au formulat cereri si exceptii in termenele prevazute la art. 344 alin. (2) si (3) si nici nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea acestor termene, judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii. Judecatorul de camera preliminara se pronunta in camera de consiliu, fara citarea partilor si a persoanei vatamate si fara participarea procurorului, prin incheiere, care se comunica de indata acestora.
(2) Daca respinge cererile si exceptiile invocate ori ridicate din oficiu, in conditiile art. 345 alin. (1) si (2), prin aceeasi incheiere judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii.»
(3) Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet daca:
a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul prevazut la art. 345 alin. (3), daca neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii;
b) a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale;
c) procurorul solicita restituirea cauzei, in conditiile art. 345 alin. (3), ori nu raspunde in termenul prevazut de aceleasi dispozitii.
(4) In toate celelalte cazuri in care a constatat neregularitati ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sanctionat potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii.
(4^1) In cazurile prevazute la alin. (3) lit. a) si c) si la alin. (4), judecatorul de camera preliminara se pronunta prin incheiere, in camera de consiliu, cu citarea partilor si a persoanei vatamate si cu participarea procurorului. Incheierea se comunica de indata procurorului, partilor si persoanei vatamate.
(4^2) In cazul prevazut la alin. (3) lit. b), restituirea cauzei la procuror se dispune prin incheierea prevazuta la art. 345 alin. (2).
(5) Probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.
(6) Daca apreciaza ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de camera preliminara procedeaza potrivit art. 50 si 51, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.
”Conform art. 345 C.pr.pen – Procedura în camera preliminară:
(1) Dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori a ridicat din oficiu excepţii, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art. 344 alin. (4).
(2) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare, în cazul în care sancţionează potrivit art. 280 – 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul.
(3) În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.
Conform art. 346 C.pr.pen. – Soluţiile:
(1) Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului. Încheierea se comunică de îndată procurorului şi inculpatului.
(2) Dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii ori nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3), judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii.
(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:
a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii;
b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;
c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.
(4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280 – 282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii.
(5) Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.
(6) Dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 şi 51, care se aplică în mod corespunzător.
(7) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de judecată în cauză.
Din reglementarea legală cuprinsă în textele de mai sus rezultă că soluţia pronunţată prin încheierea contestată, care se limitează la respingerea cererii formulate de inculpat de restituire a cauzei la procuror pentru administrarea unui probatoriu suplimentar, nu este prevăzută de lege, neîncadrându-se în niciuna din soluţiile pe care le poate pronunţa judecătorul de cameră preliminară.
Astfel, dacă în camera preliminară au fost invocate cereri şi excepţii de către inculpat, care pot viza doar competenţa, legalitatea sesizării instanţei, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul este dator să se pronunţe asupra acestora.
Soluţiile ce pot fi pronunţate, prin încheiere, sunt următoarele:
1. declinarea competenţei;
2. constatarea unor neregularităţi ale actului de sesizare, anularea unor acte de urmărire penală conform art. 280-282 C.pr.pen. sau excluderea unor probe. În acest caz judecătorul fixează un termen în care procurorul să remedieze neregularităţile şi/sau să comunice dacă menţine trimiterea în judecată sau solicită restituirea. Subsecvent, dacă procurorul nu remediază neregularităţile, dacă acesta solicită restituirea cauzei sau dacă au fost excluse toate probele, se dispune restituirea cauzei la parchet;
3. respingerea cererile şi excepţiile invocate, constatarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispunerea începerii judecăţii. Începerea judecăţii se dispune şi dacă nu au fost invocate cereri sau excepţii sau dacă au fost excluse numai unele probe sau ori anulate numai unele acte de urmărire penală.
În speţă, cum judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a respins doar cererea inculpatului de restituire a cauzei la parchet, fără însă a se pronunţa asupra legalităţii sesizării instanţei, administrării probelor şi actelor de urmărire penală şi fără a dispune începerea judecăţii, în speţă nu a fost soluţionat practic obiectul procedurii în cameră preliminară, astfel că urmează a se admite contestaţia, a se desfiinţa încheierea contestată şi a se trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca în rejudecare să fie soluţionat obiectului camerei preliminare şi să fie pronunţată una dintre soluţiile prevăzute de lege.” [Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, Încheierea Nr. 292/CO/CP din 19.03.2015, portal.just.ro]
Partea responsabilă civilmente nu avea legitimarea procesuală de a formula cale de atac împotriva hotărârii date în procedura prevăzută de art. 346 alin. 2 Cod proc.pen. prin care judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului si a dispus începerea judecăţii.
Potrivit acestui text de lege, „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. 1 Cod proc.pen., procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. 3-5” (n.n. cele în care se dispune restituirea cauzei la procuror.
Cum în materie penală, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi exercitate în condiţiile strict prevăzute de normele de procedură, partea responsabila civilemente nu avea legitimarea procesuală de a formula cale de atac împotriva hotărârii date în procedura prevăzută de art. 346 alin. 2 Cod proc.pen. astfel încât contestaţia formulata a fost respinsa ca inadmisibila. [Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-A penala, Încheierea nr. 697/Co/CP din 29 iunie 2015, portal.just.ro]