(1) Pot face apel:
a) procurorul, referitor la latura penala si latura civila;
b) inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
c) partea civila, in ceea ce priveste latura penala si latura civila, si partea responsabila civilmente, in ceea ce priveste latura civila, iar referitor la latura penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura civila;
d) persoana vatamata, in ceea ce priveste latura penala;
e) martorul, expertul, interpretul si avocatul, in ceea ce priveste amenzile judiciare aplicate prin sentinta, precum si in ceea ce priveste cheltuielile judiciare si indemnizatiile cuvenite acestora;
f) orice persoana fizica ori juridica ale carei drepturi legitime au fost vatamate nemijlocit printr-o masura sau printr-un act al instantei, in ceea ce priveste dispozitiile care au provocat asemenea vatamare.
(2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) lit. b)-f), apelul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal ori de catre avocat, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.
În condiţiile în care părţile civile cărora li s-a respins acţiunea civilă de către prima instanţă nu au înţeles să formuleze apel în cauză, apelul procurorului sub acest aspect echivalează cu exercitarea acţiunii civile, de către procuror, din oficiu, în calea de atac.
Or, dacă la judecata în primă instanţă procurorul nu putea exercita acţiunea civilă din oficiu, în numele părţilor civile, cu atât mai puţin acesta poate declara apel sub acest aspect. Incidenţa dispoziţiilor art. 409 alin.1 lit. a C.p.p., potrivit cărora procurorul poate face apel referitor şi la latura civilă este condiţionată de respectarea principiului disponibilităţii, iar în speţă singura concluzie la care se poate ajunge este că prin neexercitarea apelului împotriva hotărârii prin care i-a fost respinsă acţiunea civilă partea civilă a renunţat la pretenţiile sale. [Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, Decizia nr. 876/A din data de 10.06.2015, portal.just.ro]