(1) Acordul de recunoastere a vinovatiei se poate incheia numai cu privire la infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 15 ani.
(2) Acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie atunci cand, din probele administrate, rezulta suficiente date cu privire la existenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala si cu privire la vinovatia inculpatului. La incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, asistenta juridica este obligatorie.
(3) Abrogat.
(4) Inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpatii minori se va tine seama de aceste aspecte la alegerea masurii educative; in cazul masurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste masuri, prevazute de lege, se reduc cu o treime.
Dezlegare chestiune de drept: In aplicarea dispozițiilor art. 480-485 NCPP, procurorul nu poate în faza de urmărire penală, în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, să rețină dispozițiile art. 396 alin. 10 NCPP, cu consecințe directe asupra reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Date insuficiente cu privire la existența infracțiunii. ”Prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei înregistrat pe rolul instanţei la data de 3 iunie 2015, s-a solicitat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi cu privire la inculpatul C.V. aplicarea unei pedepse rezultante de 1 (un) an şi 4 ( patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 335 alin. 2 C. penal. S-a arătat că inculpatul a fost de acord să i se aplice o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru fapta prev de art. 335 alin. 2 C. penal săvârşită la data de 14 iunie 2014 şi 1 an şi 2 luni închisoare pentru fapta prev. de art. 335 alin. 2 C. penal săvârşită la data de 27 iulie 2014 . (…)
Potrivit art. 478 C. procedură penală, „ (1) În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.
(2) Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.
(3) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.
(4) Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior.”
În cauza de faţă, prin ordonanţa nr…, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni prev. de art. 335 alin. 2 C. penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. penal.
Din iniţiativa inculpatului manifestată expres prin cererea înregistrată …, cu avizul şi în limitele stabilite de către procurorul ierarhic superior, … a fost încheiat, în formă scrisă, acordul de recunoaştere a vinovăţiei între procuror şi inculpatul C.V., asistat de avocat ales R.A..
În continuare, instanţa reţine că potrivit art. 480 alin. 2 C. procedură penală acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este obligatorie.
Aşadar, pentru a fi încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei este necesar ca din probele administrate să existe suficiente date cu privire la existenţa celor două infracţiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care avea exercitarea dreptului de a conduce suspendată imputate inculpatului C.V..
Or, potrivit procesului verbal de verificare în baza de date, la data de 27 iulie 2014, în urma verificării efectuate în DEPABD s-a constatat că inculpatul C.V. figurează ca având dreptul de a conduce suspendat (CU RESTRICŢII) .
Pe de altă parte, potrivit adresei nr. – din data de 22.07.2014, emisă de IPJ Suceava, la data de 14 iunie 2014, inculpatul C.V. a fost sancţionat contravenţional cf. art. 1o8 alin. 1 lit. a pct. 3 şi art. 101 alin. 1 din OUG 195/2002 şi acesta figurează cu permisul de conducere eliberat de autorităţile din Marea Britanie suspendat în perioada 5 mai 2014- 2 august 2014 pentru producerea unui accident de circulaţie, soldat doar cu pagube materiale, ca urmare a unei depăşiri neregulamentare.
Instanţa constată că la dosarul cauzei nu există dovada săvârşirii abaterii contravenţionale care să fi atras şi aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, respectiv procesul verbal de contravenţie; nu există dovada efectuării unor verificări cu privire la o eventuală plângere contravenţională formulată împotriva procesului verbal de contravenţie care atrage suspendarea executării atât a sancţiunii principale cât şi a celei complementare, aspecte ce se impuneau a fi lămurite cu atât mai mult cu cât inculpatul a susţinut că nu avea cunoştinţă că la data de 14 iunie 2014 avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce, la dosarul de urmărire penale nu se regăseşte nici o comunicare efectuată către inculpat cu privire la acest aspect.
Aşadar, reţinând că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 480 alin. 2 C. procedură penală şi că în cauză se impune continuarea urmăririi penale faţă de inculpatul C.V., instanţa va respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei.” [Judecătoria Rădăuți, Hotărârea nr. 239/2015, portal.just.ro]