Sub sanctiunea nulitatii absolute a testamentului, doua sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelasi testament, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert.
Respectul caracterului individual si revocabil al dispozitiilor mortis causa este asigurat de noul Cod civil intr-o maniera hotarata, prin aplicarea sanctiunii nulitatii absolute testamentelor reciproce. Sub aceasta noua terminologie, este mentinuta prohibitia testamentelor conjunctive (unite, legate), care presupun indeplinirea cumulativa a doua conditii: a) testamentele sunt intocmite in cadrul aceluiasi act si semnatura testatorilor se regaseste pe acelasi document; b) dispozitiile mortis causa reprezinta rezultatul unei vointe comune, formand o unica operatie juridica. Este irelevant daca intentia liberala se concretizeaza intre dispunatori sau fata de terte persoane. [C. Macovei, M.C. Dobrila in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1074]
In literatura si practica judecatoreasca s-a precizat ca testamentul nu este reciproc daca doua sau mai multe persoane testeaza pe aceeasi coala de hartie, daca testamentele sunt distincte, valabile in sine si semnate separat, exprimand fiecare vointa unei singure persoane. Prin urmare, testamentul este reciproc numai daca este, ca act juridic, o opera comuna a doua sau mai multe persoane, dispozitiile fiind contopite in acelasi context. Dimpotriva, daca testamentele (actele de dispozirie testamentara) sunt separate, ele vor fi valabile chiar daca contin dispozitii reciproce si independente, inclusiv clauza ca revocarea unui testament atrage si revocarea celuilalt, caz in care dispozitiile dintr-un testament constituie motivul determinant (causa remota) al intentiei liberale (animus donandi) al celuilalt testator (causa proxima). [Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, Editia a III-a, actualizata si completata, Vol. II. Mostenirea testamentara, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2014, p. 62-63]