(1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular.
(2) Legatul poate fi pur si simplu, cu termen, sub conditie sau cu sarcina.
In materie de legate – dupa regula dreptului roman -, termenul incert (suspensiv) valoreaza conditie (dies incertus in testamento conditionem facit). De exemplu, legatul instituit „la moartea fiicei testatorului”. Dreptul legatarului se naste, cu efect retroactiv, la indeplinirea modalitatii, iar daca moare mai inainte legatul va fi caduc.
Dupa parerea noastra, in lipsa unei norme legale, o asemenea regula nu poate fi generalizata. In schimb, interpretand vointa reala a testatorului, instanta poate aprecia (numai in cazul termenului incert, dar si in alte cazuri), daca modalitatea prevazuta afecteaza nasterea sau desfiintarea dreptului (deci este o conditie) ori numai executarea legatului (deci este un termen), tinand seama si de faptul ca testatorul nu intotdeauna este constient de semnificatiile termenilor folositi. [Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, Editia a III-a, actualizata si completata, Vol. II. Mostenirea testamentara, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2014, p. 127-128]