Art. 1.091. Stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile

(1) Valoarea masei succesorale, in functie de care se determina rezerva succesorala si cotitatea disponibila, se stabileste astfel:
a) determinarea activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii;
b) determinarea activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul brut;
c) reunirea fictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel care lasa mostenirea.

(2) In vederea aplicarii alin. (1) lit. c), se ia in considerare valoarea la data deschiderii mostenirii a bunurilor donate, tinandu-se insa cont de starea lor in momentul donatiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Daca bunurile au fost instrainate de donatar, se tine seama de valoarea lor la data instrainarii. Daca bunurile donate au fost inlocuite cu altele, se tine cont de valoarea, la data deschiderii mostenirii, a bunurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul dobandirii. Totusi, daca devalorizarea bunurilor intrate in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii, in virtutea naturii lor, inlocuirea bunurilor nu este luata in considerare. In masura in care bunul donat sau cel care l-a inlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donatia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse indexarii in raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data deschiderii mostenirii.

(3) Nu se va tine seama in stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici de cheltuielile de nunta.

(4) Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu au consimtit la instrainare.

(5) Rezerva succesorala si cotitatea disponibila se calculeaza in functie de valoarea stabilita potrivit alin. (1). La stabilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la mostenire, cu exceptia celor obligati la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2).

Pentru a determina daca a fost depasita cotitatea disponibila si daca rezerva este amenintata, valorile calculate, sub forma de fractii, ale rezervei si ale cotitatii trebuie suprapuse peste o valoare de referinta, cea definita de art. 1091 NCC si cunoscuta in mod traditional sub denumirea de masa de calcul. Dispozitiile imperative ale art. 1091 NCC reglementeaza intr-o maniera logica procesul de determinare a masei de calcul prin organizrea calculului compunerii masei de calcul, evaluarea bunurilor ce compun aceasta masa si calcululul efectiv al valorii masei. Utilizand un procedeu abstract (fictiv, efectuat doar pe hartie), art. 1091 NCC recompune patrimoniul lui de cuius ca si cum aceasta nu ar fi facut nici o donatie, iar datoriile sunt scazute din bunurile existente. Asupra acestei valori determinate teoretic se observa daca si in ce masura intentia liberala a lui de cuius, exprimata prin legate sau donatii, incalca rezerva succesorala. De asemenea, alin. (5) mentioneaza, cu titlu de noutate fata de reglementarea anterioara, ca la calculul rezervei succesorale pot fi luati in considerare, pe langa mostenitorii acceptanti, si mostenitorii renuntatori, dar numai daca acestia au calitatea de donatari ai lui de cuius, iar prin contractul de donatie au fost obligati expres la raport, chiar si in conditiile renuntarii la mostenire [ art. 1147 alin. (2) NCC]. Notiunea de masa de calcul nu se confunda nici cu notiunea de masa succesorala (aceasta se refera doar bunurile care se transmit prin succesiune) si nici cu notiunea de masa partajabila (aceasta se refera doar la bunurile ce se transmit in cazul devolutiunii universale si cu titlu universal). Masa de calcul a succesiunii este formata, conform art. 1091 NCC, din bunurile existente (2) din care scadem datoriile (3) si apoi adaugam in mod fictiv valoarea donatiilor consimtiteb de cuius in timpul vietii (4). [C. Macovei, M.C. Dobrila in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1122]