(1) Este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin reprezentare succesorala.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica partajului in care nu a fost inclus un descendent care vine la mostenire prin reprezentare succesorala, insa a fost cuprins acela pe care il reprezinta.
(3) Daca prin partajul de ascendent se incalca rezerva succesorala a vreunui descendent sau a sotului supravietuitor, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive.
Daca partajul de ascendent, realizat prin testament, a cuprins pe toti descendentii, dar unul dntre ei nu vine la mostenire deoarece fie predecedeaza, fie este nedemn, fara a lasa mostenitori care sa vina la mostenire prin reprezentare, fie este renuntator, imparteala intre ceilalti descendenti ramane valabila, iar partea descendentului care nu mosteneste va fi dobandita in indiviziune de ceilalti mostenitori. In cazul impartelii-donatie, donatarul care nu vine la mostenire (respectiv succesorul sau in caz de deces) va putea pastra donatia in conditiile dreptului comun. [C. Macovei, M.C. Dobrila in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1213]
Omiterea sotului supravietuitor nu atrage nulitatea impartelii, pornind de la faptul ca sotul nu este mentionat de art. 1160 NCC in categoria persoanelor care pot beneficia de partajul de ascendent, iar includerea sa in actul de imparteala nu are natura unui astfel de partaj, ci, prin aplicarea regulilor de drept comun, acesta va dobandi bunurile repartizate cu titlu de legat sau donatie intre soti. [C. Macovei, M.C. Dobrila in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1213]