Partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale. Ele nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie.
Nu se poate cere unei persoane, in numele principiului indeplinirii obligatiilor cu buna-credinta, sa procedeze intr-un mod care ii poate periclita in mod direct si efectiv interesele patrimoniale, mai ales intr-un domeniu cu rezonanta sociala puternica (acela al achizitiilor imobiliare).[R. Cirstea, Curtea de Apel Bucuresti. Executarea cu buna credinta a obligatiilor, www.juridice.ro]