(1) Un contract lovit de nulitate absoluta va produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma prevazute de lege.
(2) Cu toate acestea, dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca intentia de a exclude aplicarea conversiunii este stipulata in contractul lovit de nulitate sau reiese, in chip neindoielnic, din scopurile urmarite de parti la data incheierii contractului.
Din interpretarea alin. (1) si alin. (2) ale art. 1260 rezulta urmatoarele conditii ale conversiunii:
a) existenta unui contract nul absolut, cu excluderea din domeniul de aplicatie al conversiunii, a contractelor anulabile, carora le sunt proprii alte mecanisme de inlaturare a efectelor sanctiunii respective;
b) transformarea sau asimilarea sub aspect tehnic-juriduc, a contractului vechi intr-un contract nou, care presupune cel putin un element de diferenta (de tip, de natura, continut, efecte) si care sa indeplineasca toate cerintele de validitate, de forma si de fond, cerinte care trebuie sa se regaseasca in structura contractului vechi, nul;
c) inexistenta intentiei de a exclude aplicarea conversiunii, intentie stipulata in contractul lovit de nulitate sau rezultand, in mod neindoielnic, din scopurile urmarite de parti la data incheierii contractului. In conformitate cu alin. (2), conversiunea nu va putea fi aplicata impotriva vointei partilor, fie ca este vorba de o vointa sau intentie stipulata in mod expres in contractul lovit de nulitate, sau despre o intentie rezultand din cercetarea vointei concordante a partilor la data incheierii contractului. [C. Zamsa in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1319]
Conversiunea se poate referi fie la operatiunea juridica, fie la inscris. Astfel, un act autentic, nul pentru lipsa de forma regulata, poate fi convertit si valorificat ca un inscris sub semnatura privata. Dupa cum un testament autentic, nul absolut pentru lipsa formei autentice, poate fi convertit intr-un testament olograf (negotium, si instrumentum, in acelasi timp). O vindere nula poate fi convertita intr-un act de revocare a unui testament, in cazul in care ambele operatiuni juridice au acelasi obiect. In fine, o vindere pentru care se cere ad validitatem forma autentica ar putea fi convertita, cand nu s-a respectat exigenta de forma, intr-o promisiune sau o oferta de a contracta. [I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere in dreptul civil, Editura Hamangiu 2013, p. 605]
Conversiunea contractului este compatibila atat cu nulitatea relativa cat si cu cea absoluta, desi Codul civil se refera expres numai la cea din urma. Totusi, trebuie admisa si ideea de conversiune a unei operatiuni juridice anulabile, deoarece, indiferent de cauza de nulitate, ceea ce va produce efecte nu este actul initial (nul), ci actul subsidiar, dedus prin interpretare din primul. [I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere in dreptul civil, Editura Hamangiu 2013, p. 605]
Spre exemplu, daca obiectul vanzarii este un bun individual determinat, iar pretul instrainarii este un euro, contractul este evident, anulabil (pretul fiind neserios). In baza principiului conversiunii actelor juridice, acelasi contract poate fi insa, valabil recunoscut ca o donatie deghizata, daca a existat intentia de a face o liberalitate (animus donandi) si daca sunt intrunite conditiile cerute pentru validitatea unei liberalitati inter vivos. [L. Stanciulescu, V. Nemes, Dreptul contractelor civile si comerciale in reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu 2013, p. 102]
In esenta, potrivit principiului conversiei actului juridic civil nul absolut pentru diverse motive de ordine publica, intr-un alt act juridic civil valabil, se da eficienta maxima unei manifestari de vointa ineficiente initial, prin indeplinirea conditiilor unui alt act decat cel dorit initial (…). Conversia actului juridic nul poate fi vazuta ca un rezultat firesc al principiului de interpretare si executare a actelor juridice, potrivit caruia actul trebuie interpretat in sensul in care poate produce un efect si nu in sensul in care nu poate produce niciunul [art. 1268 alin. (3) NCC]. [T. Prescure, R. Matefi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Editura Hamangiu 2012, p. 220]