(1) Orice persoana trebuie sa isi execute obligatiile pe care le-a contractat.
(2) Atunci cand, fara justificare, nu isi indeplineste aceasta indatorire, ea este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu, in conditiile legii.
(3) Daca prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre parti nu poate inlatura aplicarea regulilor raspunderii contractuale pentru a opta in favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.
Dintre situatiile prezentate ca reprezentand un posibil cumul, alin. (3) al art. 1350 C. civ. se refera la varianta renuntarii la regulile raspunderii contractuale in favoarea altor reguli, ale raspunderii delictuale, se subintelege – care ar fi mai favorabile. Interdictia priveste doua ipoteze:
– ipoteza optarii pentru introducerea unei actiuni delictuale, desi sunt indeplinite conditiile formularii unei actiuni in raspundere contractuala;
– ipoteza introducerii unei actiuni hibride, de invocare simultana atat a normelor din materia raspunderii contractuale, cat si a normelor raspunderii delictuale, pentru cazul in care acestea din urma ar fi mai favorabile.
Este evident ca regula interzicerii cumulului, astfel cum a fost definita si delimitata de doctrina are o sfera de aplicare mai larga decat varianta reglementata de alin. (3) al art. 1350 C. civ. Apare intrebarea daca din momentul intrarii in vigoare a noului Cod civil, regula interzicerii cumulului, astfel cum a fost definita si delimitata de dotrina va suferi modificari? Raspunsul este negativ, intrucat in alin. (3) al art. 1350 C. civ. se pare ca nu s-a urmarit reglementarea regulii interzicerii cumulului, ci doar precizarea relatiei dintre cele doua forme de raspundere, considerandu-se ca raspunderea contractuala are caracter special. Din acest caracter special al raspunderii contractuale rezulta si celelalte consedinte aferente cumulului, precizate de doctrina si jurispudenta, dar neavute in vedere de alin. (3) al art. 1350:
– victima nu are dreptul, in cazul aceleiasi fapte ilicite si prejudiciabile, sa obtina doua reparatii, una pe temei contractual si alta pe temei delictual, cu depasirea valorii integrale a prejudiciului suferit;
– nu este admisibil sa se utilizeze actiunea delictuala dupa ce a fost utilizata actiunea contractuala, pe baza careia au fost obtinute despagubiri. [C. E. Zamsa, Efectele obligatiilor civile. Editura Hamangiu 2013, p.154-155]