(1) Cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru prejudiciul cauzat.
(2) Cand cel care raspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finantelor Publice se va intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara, impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, in masura in care acesta din urma este raspunzator, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu.
(3) Daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind raspunzator pentru fapta uneia dintre ele, a platit despagubirea se poate intoarce si impotriva celorlalte persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, daca va fi cazul, impotriva celor care raspund pentru acestea. In toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depaseste partea ce revine persoanei pentru care se raspunde si nu poate depasi partea din despagubire ce revine fiecareia dintre persoanele impotriva carora se exercita regresul.
(4) In toate cazurile, cel care exercita regresul nu poate recupera partea din despagubire care corespunde propriei sale contributii la cauzarea prejudiciului.
Intre codebitorii solidari nu exista solidaritate; ea este prezenta exclusiv in raporturile dintre codebitori si victima prejudiciata. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 560]
Prin finalitatea ei, raspunderea delictuala pentru fapta altei persoane atrage raspunderea celui care, personal, se face vinovat de prejudiciul produs, el fiind cel obligat, in final, la plata despagubirilor datorate victimei.
Astfel, daca in raportul obligational fata de victima, cel care este obligat sa raspunda pentru prejuduciile cauzate de persoanele pe care le supravegheaza, indruma si controleaza, are calitatea de codebitor solidar, in relatia sa cu faptuitorul este creditor indreptatit sa isi primeasca de la acesta despagubirea platita victimei. Aceste „reguli ale jocului” elimina riscul cumularii despagubirilor achitate de cel care a cauzat prejudiciul si de cel care raspunde pentru el. Conditia esentiala pentru admisibilitatea actiunii in regres este aceea ca autorul „sa fie raspunzator” pentru prejudiciul produs, in sensul ca el se face vinovat de comiterea faptei ilicite. In absenta dovedirii comportamentului sau culpabil, persoana responsabila va fi nevoita sa suporte ea insasi prejudiciul cauzat victimei. [L.R. Boila in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1459]