(1) Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai.
(2) Executarea nu poate fi refuzata daca, potrivit imprejurarilor si tinand seama de mica insemnatate a prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credinte.
Prin exceptia de neexecutare intelegem acel remediu contractual, mijloc juridic preventiv-defensiv, la care poate recurge partenerul contractual in cazul unui contract sinalagmatic, care consta in dreptul acestuia de a refuza executarea propriilor obligatii atata vreme cat cealalta parte nu si le executa pe ale sale. [B. Oglinda, Dreptul afacerilor. Teoria generala. Contractul, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 409]
Exceptia non adimpleti se poate ridica in toate cazurile de sinalagmatism, indiferent de sursa sa concreta. De aceea, exceptia se poate aplica si daca obligatiile sinalagmatice izvorasc din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, cum ar fi cazul restituirii reciproce a prestatiilor executate in baza unui contract declarat nul. [P. Vasilescu, Drept civil. Obligatii, Editura Hamangiu 2012, p. 516]
Exceptia de neexecutare este un efect specific al contractelor sinalagmatice, avand la baza principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor din astfel de contracte, una dintre conditiile principale pentru invocarea ei fiind ca obligatiile contractuale sa izvorasca dintr-unul si acelasi contract.
Prin urmare, nu este posibila invocarea exceptiei de neexecutare pentru ca cealalta parte nu si-a respectat obligatiile izvorate dintr-o alta conventie, dupa cum nici aceasta din urma nu poate sa paralizeze exceptia de neexecutare invocata, prin afirmarea neindeplinirii unor obligatii izvorate dintr-o alta conventie. [ICCJ, Sectia II-a civila, Decizia nr. 2413 din 25 iunie 2014, www. scj.ro]
Nu conteaza cauza concreta ce a determinat neexecutarea obligatiei, la care excipiens-ul raspunde tot prin inexecutare. Ridicarea exceptiei non adimpleti va fi primita indiferent daca neexecutarea obligatiei ar fi culpabila sau chiar intentionata ori doar fortuita. Aceasta pentru ca exceptia de inexecutare a contractului nu vizeaza nici angajarea raspunderii debitorului rau platnic, nici obtinerea efectelor specifice imposibilitatii neculpabile de executare a contractului. [P. Vasilescu, Drept civil. Obligatii, Editura Hamangiu 2012, p. 517-518]
Exceptia de neexecutare se invoca si se poate invoca la initiativa partii care este gata sa-si execute obligatiile fata de partea care nu si-a executat obligatiile si care nu este dispusa sa si le execute. Sub acest aspect, exceptia de neexecutare, fiind considerata o forma a justitiei private, opereaza fara interventia prealabila a judecatorului. Consecintele acestui aspect ar fi faptul ca nu este necesara punerea in intarziere si nici acordarea termenului suplimentar de executare. Este suficienta simpla opunere a exceptiei catre cealalta parte.
Exceptia de neexecutare reprezinta un remediu pasiv-preventiv, uneori destul de eficient, deoarece preintampina situatia in care o parte contractuala isi va executa obligatia, iar cealalta parte nu si-o va executa pe a sa. Prin invocarea exceptiei „se pune presiune” pe partenerul contractual care nu pare dispus sa-si execute obligatia, in sensul ca, daca isi doreste prestatia celeilalte parti, va trebui sa-si execute propria prestatie. Pentru invocarea exceptiei de neexecutare, (…) nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma. [B. Oglinda, Dreptul afacerilor. Teoria generala. Contractul, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 414]
Dreptul de retentie nu trebuie confundat cu exceptia de neexecutare a contractului. La baza exceptiei de neexecutare se afla conexitatea (legatura) juridica dintre doua obligatii, care isi au originea in acelasi raport sinalagmatic. Tocmai de aceea, atunci cand refuzul de restituire a bunului se intemeiaza pe o conexitate juridica, trebuie semnalata prezenta exceptiei de neexecutare si nu a dreptului de retentie. Daca refuzul de restituire se intemeiaza pe conexitatea materiala, cat si pe conexitatea juridica, creditorul poate apela atat la beneficiul dreptului de retentie, cat si la cel al exceptiei de neexecutare. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 852]
Neexecutarea contractului, intemeiata pe principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor contractuale, nu este nicio exceptie de procedura propriu-zisa si nicio exceptie de fond, in sensul legii ci doar un mijloc de aparare . [ICCJ, Secția comercială, Decizia nr. 3786 din 16 decembrie 2008, www. scj.ro]
În apel, instanța care judecă litigiul realizează o veritabilă cercetare judecătorească a fondului litigiului, analizând, potrivit art. 478 alin. (2) C. proc. civ., motivele, mijloacele de apărare și dovezile invocate la prima instanță sau arătate în cadrul apelului sau prin întâmpinare.
În cazul în care excepția de neexecutare a contractului, în raport cu care urma să fie evaluată temeinicia pretențiilor reclamantului potrivit art. 1556 C. civ., a fost invocată de pârât prin întâmpinarea formulată în faza de judecată a apelului, instanţa de apel neanalizând-o, motivat de lipsa acestei apărări în primă instanță, hotărârea astfel pronunţată este nelegală întrucât, în acest context, excepția de neexecutare apare ca o veritabilă apărare pe fond care a fost invocată legal de către intimatul-pârât și care era esențială pentru evaluarea temeiniciei pretențiilor afirmate prin cerere, absenţa acestei examinări lipsind partea de principalul său mijloc de apărare şi ducând la pronunțarea unei decizii cu ignorarea normelor de drept material evocate. [ICCJ, Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 92 din 26 ianuarie 2016, www.scj.ro]