Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita tuturor creditorilor, fara nicio preferinta in favoarea creditorului care a exercitat actiunea.
Dispozitiile art. 1561 NCC nu opereaza nicio distinctie dupa cum ceilalti creditori au intervenit sau nu in proces, astfel ca se va explica regula de interpretare ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. [C. Zamsa in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1657]
Printr-o interpretare per a contrario a art. 1561 NCC, rezulta ca, in ipoteza hotararii judecatoresti de respingere a actiunii oblice, chestiunea opozabilitatii nu se pune, cu consecinta aplicarii principiului relativitatii puterii lucrului judecat, in sensul ca respectiva hotarare va avea efecte doar intre creditorul-reclamant si tert. [C. Zamsa in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1658]
Exercitarea actiunii oblice nu indisponibilizeaza drepturile patrimoniale ale debitorului. Astfel, el poate dispune de aceste drepturi, iar actele incheiate cu privire la ele sunt opozabile creditorului, atunci cand nu au caracter fraudulos, chiar daca ele au fost perfectate inainte sau dupa introducerea actiunii. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 766]
Daca debitorul a fost introdus in proces, el fiind parte, fara indoiala ca efectele hotararii se vor rasfrange si asupra lui. In cazul in care nu a fost introdus in cauza, efectele hotararii nu se produc si fata de debitor, el fiind un simplu tert. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 766]
Nu trebuie confundata chestiunea admiterii actiunii promovata de creditorul reclamant contra tertului cu problema opozabilitatii hotararii fata de debitor, deoarece art. 1560 C. civ. nu conditioneaza promovarea actiunii de participarea debitorului la proces. Se discuta doar de utilitatea introducerii debitorului in proces, al putand formula aparari si exceptii, precum si de opozabilitatea hotararii judecatoresti fata de debitor.
Opozabilitatea fata de debitor sau autoritatea de lucru judecat a hotararii respective semnifica suportarea implicita a efectelor respingerii actiunii (astfel ca debitorul nu va mai putea introduce o noua actiune impotriva tertului-parat) sau, in varianta admiterii. eventuala obligare la executarea prestatiei avand ca obiect bunul/valoarea redusa in patrimoniul sau, fara a se lua in calcul un eventual drept de preferinta al creditorului reclamant). [C. E. Zamsa, Efectele obligatiilor civile. Editura Hamangiu 2013, p.214-215]