Debitorul initial nu este liberat prin preluarea datoriei, daca se dovedeste ca noul debitor era insolvabil la data cand a preluat datoria, iar creditorul a consimtit la preluare, fara a cunoaste aceasta imprejurare.
Raspunderea debitorului initial se activeaza daca sunt intrunite doua conditii cumulative:
a) insolvabilitatea noului debitor exista la data incheierii conventiei de preluare a datoriei;
Concomitenta insolvabilitatii cu momentul incheierii contractului este conditia atragerii rapunderii debitorului initial. Daca insolvabilitatea intervine ulterior acestui moment, debitorul initial nu poate fi tinut a efectua plata. Totusi obligatia sa renaste daca este desfiintat contractul de preluare a datoriei (art. 1604 NCC),
b) creditorul nu cunostea existenta starii de insolvabilitate a noului debitor;
Debitorul initial raspunde in solidar cu noul debitor daca creditorul nu avea cunostinta de starea de insolvabilitate a noului debitor. Dimpotriva, daca insolvabilitatea ii era cunoscuta, dar totusi a consimtit la preluarea de datorie, debitorul initial este liberat. Opinam ca efectuarea formalitatilor de opozabilitate in cazul persoanelor juridice impotriva carora a fost deschisa procedura insolventei nu are semnificatia „cunoasterii” starii de insolvabilitate, intrucat insolventa are semnificatia „insuficientei fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile” (art. 3 pct. 1 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei), iar nu in mod necesar a unui pasiv superior activului, deci a unei stari de insolvabilitate. [C. Rosianu in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1691-1692]