(1) Creditorul se poate prevala in contra noului debitor de toate drepturile pe care le are in legatura cu datoria preluata.
(2) Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existentei garantiilor creantei, afara de cazul cand acestea nu pot fi despartite de persoana debitorului.
(3) Cu toate acestea, obligatia fideiusorului sau a tertului care a constituit o garantie pentru realizarea creantei se va stinge daca aceste persoane nu si-au dat acordul la preluare.
Trebuie subliniat ca “a se prevala” nu semnifica “a executa”, iar sensul textelor este ca vechiul debitor devine garant real al obligatiei noului debitor, garantiile reale constituite de primul debitor asupra creantei primordiale transferandu-se asupra noii creante. Se remarca faptul ca solutia este contrara efectului extinctiv al preluarii de datorie, concretizata in principiul liberarii primului debitor (art. 1600). [A. Bleoanca in Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. II, Editura Hamangiu 2012, p. 982]